CAMPANIA ELECTORALĂ… ETERNA TELENOVELĂ ROMÂNEASCĂ!!!
Parlamentul European
Aşa cum ne-am obişnuit deja cu celebrele campanii electorale, stropite din belşug cu bere şi mititei în marile serbări câmpeneşti şi băi de mulţime, un întreg bâlci al deşertăciunilor, acum în 2016 constatăm o mare schimbare de tactici electorale. Candidaţii sunt mult mai reţinuţi în a face “cadouri” electorale….Majoritatea acestora sunt cu fonduri reduse sau cu banii la vedere, asta prin prisma unor reglementări mai drastice cât şi a unor controale mai severe.
Acum nimeni nu mai este dispus să cotizeze(finanțeze) candidaţii ştiind că mai apoi nu-şi vor putea recupera investiţia. În prezent au rămas în cărţi doar cei care aveau deja “obligaţii” faţă de unii candidaţi şi/sau faţă de partide.
Alegerile locale din România postrevoluţionară arată că românii au devenit captivii unui sistem politic. Aşa se face ca mulţimea, acea masă de manevră de care tot amintesc, aproximativ 30-35%, aşteaptă cu sufletul la gură ‘’Campaniile electorale’’ care vin în general cu pomeni electorale şi promisiuni transformate pentru unii, în vise frumoase şi viu colorate… şi atât!!!
Vorbeam de masa de manevră electorală de cei 30-35% din electorat şi care de fapt reprezintă populaţia sărăcită şi prost informată, având un grad avansat de incultură sau mai bine zis de cultură de mahala, manelizată şi îmbibată uneori de alcool, o masă critică a electoratului de cartier provincial şi/sau din mediul rural, dar care este extrem de curtată şi căutată de partidele politice!!! Dacă la această cifră mai adăugăm şi cei aproximativ de 10% de indecişi vom avea cifra perfectă de manipulare a cetăţenilor.
Dacă cetăţenii ar conştientiza faptul că au, într-adevăr, libertatea şi puterea de a decide cui acordă încrederea de a le conducere destinele locale şi dreptul de a cere să le fie respectate interesele, s-ar prezenta în număr mare la vot pentru a imprima scrutinului caracterul unei reale competiţii, apoi, ar sancţiona orice deviere de la cursul promisiunilor făcute în campanie, n-ar uita atât de repede că cel căruia i-au acordat încrederea este, de fapt, dator să-şi dovedească bună credinţă şi capacitatea, iar ei, alegătorii nu sunt obligaţi să se supună orbeşte, oricăror hotărâri ale primarului sau ale Consiliului local, chiar şi celor care le sunt potrivnice, n-ar face sluj în faţa aleşilor pe care i-au învrednicit să le reprezinte interesele comunităţii, atunci când aceştia, mai ales în public, cu multă aroganţă binevoiesc să le strângă mâna şi nici nu s-ar umili vreodată la uşa nici unui birou de consilier sau primar. Toate acestea ar trebui puse în practică şi cu o lege electorală bazată pe reglementări juridice solide şi pe respectul legii şi al cetățeanului, însă din păcate legea electorală este total eronată. Inutil să reamintesc iar lacunele legii electorale!!!
Aşadar, cu astfel de cetăţeni mergem la urne!!! Este exact numărul de votanţi pe care partidele contează şi marjează. Este exact tiparul cunoscut din ultimii ani, cu o singură corecţie, acest procentaj a scăzut în ultimii 10-15 ani. Dacă în anii ’90 era de 50-60% acum a ajuns la jumătate. În rest tiparul campaniilor electorale a rămas acelaşi, întruniri cu mulţimea, discuţii în limbaj de lemn şi promisiuni electorale fără acoperire reală.
Acum, creşterea în această perioadă a numărului partidelor şi alianţelor implicate în procesul electoral cât şi creşterea numărului de actori politici dornici să fie parte a jocului electoral a determinat, implicit, şi o înmulţire a candidaţilor intraţi în competitive, dar cei mai mulţi dintre ei sunt puşi pe liste ca şi propuneri ale unor partide şi nu ca urmare a unei competiţii profesionale sau a unui concurs pe bază de teste reale şi competențe reale… !!!!
Însă, prin prisma candidaţilor, aici lucrurile sau schimbat mult mai tranşant. Au crescut indemnizaţiile de Primari, Viceprimari şi consilieri. Astfel avem lefuri de primar, începând de la o comună cu peste 2500 de locuitori, de aproximativ 1000 de euro, ajungând la câteva mii de euro pentru oraşe şi mnicipii şi deci tentaţia este mare, la fel şi comisioanele unora… Prin urmare atracţia de a ocupa aceste posturi de funcţionari într-o instituţie publică şi de a manipula banul public după bunul plac a crescut enorm atât în rândul candidaţilor cât mai ales în rândul partidelor, care speră în cele din urmă ca după alegerile parlamentare să se revină la aceleași tactici infracţionale cât şi la stoparea anchetelor DNA… !!!
Astfel, clasa politică ignoră problemele reale ale populaţiei, guvernele care se succed la putere nu gestionează deloc corect situaţia din ţară, există aceeaşi stare de dezamăgire, de înşelare a aşteptărilor în rândul oamenilor, o lipsă mare de încredere în multe din instituţiile democraţiei. Dorinţa de a reveni bântuind iarăşi, guvernând peste România, a mafiei politice ce patronează acest sistem politic, este foarte mare şi posibil de realizat în contextul în care nu există practic nici o forţă de opoziţie reală, şi unde există încă legi întortocheate şi stufoase şi cu dedicaţie, unde adevăraţii infractori încă domină Parlamentul ţării având în continuare în proiect planuri de vânzare şi devalizare a ceea ce a mai rămas din acestă țară…!!!