Premieră de excepţie: Les Pécheurs de perles/Pescuitorii de perle de Georges Bizet a încheiat stagiunea Operei Române din Craiova

  Ultimele două stagiuni au marcat câteva premiere în repertoriul teatrelor de operă din Timişoara, Cluj-Napoca şi Craiova despre care presa culturală a scris foarte puţin sau deloc. Este vorba despre o schimbare de paradigmă în repertoriul de operă preponderent orientat spre creaţiile lui Giuseppe Verdi şi Giacommo Puccini reprezentate într-un repertoriu tradiţional. Premierele realizate au adus în prim planul artistic compozitori şi creaţii de referinţă. Astfel în noiembrie 2015 Opera Naţională Română din Timişoara a realizat premiera operei Norma de Vincenzo Bellini într-o distribuţie de excepţie şi reprezentată apoi cu solişti proprii în spectacole de un înalt nivel artistic din punct de vedere muzical şi interpretativ. Tot din cadrul repertoriului italian Opera Română din Craiova aduce în premieră Simon Bocannegra (februarie 2016) şi Don Carlo de Giuseppe Verdi (octombrie 2016) care a beneficat de o cronică favorabilă în presa internaţională de operă. La Opera Naţională Română din Cluj-Napoca au loc premierele a două lucrări de o dificultate deosebită opera Werther de Jules Massenet (octombrie 2015) şi opera I Puritani de Vincenzo Bellini în decembrie 2016 sub bagheta excepţională a maestrului Giuseppe Sabattini. Asistăm astfel la o adevărată renaştere în domeniul operei susţinută şi de tinerele generaţii de solişti care în ultimele două decenii şi jumătate au adus un suflu nou prin experienţă, dedicare şi energia lor şi au generat o renaştere a spectacolului de operă pe scenelor acestor instituţii în pofida dificultăţilor sociale şi economice specifice tranziţiei şi perioadei post-moderne.

Într-o atmosferă distinsă şi discretă Sala Amza Pellea a Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova a găzduit în serile de 9 şi 10 iunie 2017 premiera operei Les Pécheurs de perles / Pescuitorii de perle (1863) de Georges Bizet.

Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova (foto autorul, 9 iunie 2017)

O alegere specială care extinde imaginea asupra creaţiei compozitorului Georges Bizet cunoscut în mod preponderent datorită operei Carmen (1875). Trebuie remarcat că importanţa acestei lucrări la aproximativ un deceniu după cunoscutul trio verdian Rigoletto (1851), Trubadurul şi La Traviata (1853) depăşeşte tiparele uzuale ale creaţiilor şi producţiilor de operă ale vremii. Opera Les Pécheurs de perles nu reprezintă doar un pas mai aproape de curentul verist ci deschide perspectiva asupra tendinţei orientalismului în creaţiile de operă. Aceste încercări au rădăcini vechi Jean-Philippe Rameau în lucrările de operă aduce diversitatea culturală pe scenea lirică şi cel mai cunoscul exemplu îl reprezintă Les Indes galantes (Indiile galante) minunat produsă de către Opera Naţională Română din Iaşi. Nici exemplul lui Henri Purcell nu trebuie neglijat prin lucrarea sa The Indian Queen (Regina indiană). După Pescuitorii de perle repertoriul de operă din perspectivă orientalistă şi multiculturală va consemna câteva dintre titlurile cele mai speciale între care lucrările lui Mascagni (Iris) şi Puccini (Madame Butterfly, Turandot) ca să enumerăm numai câteva dintre acestea.

Afişul premierei Pescuitorii de perle de Georges Bizet situat în faţa sediului Operei Române din Craiova 9 iunie 2017, ( foto autorul)

Colaj al reducţiilor pentru pian solo al operelor Carmen de Georges Bizet ( Universal Edition), Iris de Mascagni (G. Ricordi &C.) şi potpourri din opera Madame Butterfly de Puccini (Verlag Ullstein&Co, Berlin und Wien) alături de Caietul program al premierei Pescuitorii de perle de Georges Bizet ( colecţia autorului). După cum afirma managerul Operei Române din Craiova domnul Antoniu Zamfir în cuvântul de închidere al stagiunii din seara zilei de 10 iunie 2017 din punct de vedere artistic premiera a fost realizată prin colaborare cu partenerii francezi iar din punct de vedere al condiţiilor desfăşurării reprezentaţiilor prin colaborare cu parteneri loca li între care Teatrul Naţional “Marin Sorescu” din Craiova şi Cercul Militar. Conducerea muzicală a fost asigurată de către domnul dirijor François Robert Girolami premiat cu Diploma de excelenţă de către conducerea Operei Române din Craiova şi care a mulţumit tuturor în cuvinte potrivite în limba română pentru minunata experienţă de colaborare pe care o are cu ansamblul şi artiştii operei.

Distribuţia spectacolelor a fost următoarea:
Leïla: Aurélie Ligerot (Franţa)/Renata Vari
Nadir: Alexander Swan (Franţa)/Florin Ormenişan
Zurga: Ionuţ Pascu
Nourabad: Sorin Drăniceanu/Ioan Cherata
Regia artisitică, scenografie, costume şi lumini: l’Oiseleur des Longchamps
Asistent regie artistică: Arabela Tănase
Realizare scenografie: Răsvan Drăgănescu
Coregrafie: Laurenţiu N icu
Conducere muzicală: François Robert Girolami(Franţa)
Concert maestro: Dan Bozgan
Maestru de cor: Lelia Candoi
Pregătrie muzicală: Corina Stănescu, Maria-Cristiana Stan
Sufleur: Viorica Tomuş
Regie Tehnică: Iulian Tudosie
Sonorizare: Sorin Tican
Maestru de lumini: Roberto Bujor
Machiaj: Ioana Boicea
Coafură: Oprica Ilie
Orchestra, corul şi baletul Operei Române din Craiova

Înţelegerea lucrării şi spectacolului nu este posibilă fără o abordare plină de sens a locului şi cadrul desfăşurării acţiunii care nu este altul decât insula Ceylon. Decorurile, costumele şi scenografia au contribuit din plin la îndeplinirea acestui aspect. Un spectator mai puţin familiarizat cu particularităţile spectaco lului de operă ar putea fi tentat să formule ze o judecată de valoare pripită atunci când observă faptul că aceată lucrare are doar patru personaje principale respectiv patru solişti. Nu este greşit să afirmăm că al cincilea personaj al operei şi fără de care lucrarea nu poate fiinţa este corul şi baletul şi poate analiza operei trebuie să înceapă de la contextul pe care aceştia îl reprezintă şi în mijlocul cărora are loc şi se remarcă acţiunea celor patru personaje reprezentate de către cei patru solişti. Pescuitorii de perle ne dezvăluie viaţa lor prin farmecul şi dificultăţile pe care ocupaţia lor o reprezintă, prin suportul pe care cei rămaşi la mal îl manifestă prin cântece, rugăciuni şi focuri până când scufundările în adâncurile care adăpostesc perle dar care sunt şi pline de riscuri se încheie şi aceştia revin înapoi pe uscat. Scena scufundărilor fiind redată într-un mod creativ şi intepretativ deosebit de către balerinii ansamblului. Viaţa spirituală a pescuitorilor de perle este reflectată prin imnuri, cântece, scene devoţionale şi totodată dramatice atunci când principiile zeului Brahma sunt încălcate. Soliştii celor două seri au oferit interpretări complementare fiecare reflectând şi punând în valoare calităţi vocale şi interpretative distincte şi relevante pentru rolurile interpretate. În prima seară rolurile au fost interpretate de către soprana Aurélie Ligerot în rolul Leïla şi Alexander Swan în rolul Nadir care au demonstrat o stăpânire a partiturii şi integrare impecabilă în discursul muzical al ansamblului operei. Cea de a doua seară a fost eliberată de emoţia primului spectacol şi a fost dominată de o încărcătură spiritual muzicală profundă. La acestea au contribuit disponibilităţile şi forma vocală a sopranei Renata Vari (Leïla) şi vocea lirică a tenorului Florin Ormenişan (Nadir). Prezenţele scenice ale başilor Sorin Drăniceanu şi Ioan Cherata în rolul lui Nourabad au dominat momentele dramatice ale spectacolului. Trecerea de la actul al doilea la actul al treilea asigurat de o solistă care a interpretat cântecul tradiţional a constituit fără îndoială surpriza operei. Fără îndoială că revelaţia celor două spectacole a reprezentat-o intepretarea impecabilă, adecvarea din punct de vedere vocal şi scenic interpretativ la particularităţile şi dificultăţile rolului Zurga a baritonului Ionuţ Pascu. Orice încercare viitoare de intepretare a acestui rol de către alţi solişti trebuie să se raporteze la modelul şi exemplul interpretat şi de ce nu impus de acum de către acesta. Conducerea muzicală a orchestrei ingenious situată în culisele din partea dreaptă a scenei a fost asigurată de către domnul François Robert Girolami într-un mod impecabil nu doar din punct de vedere tehnic şi muzical dar şi din punct de vedere interpretativ evidenţiind sonorităţile specifice muzicii lui Bizet. În acest demers a beneficiat de stăpânirea partiturii şi răspunsul orchestrei şi al întregului ansamblu muzical şi tehnic într-un mod cu totul excepţional. Nu se poate consemna o cronică fără a menţiona contibuţia şi participarea cu totul specială pe parcursul întregului spectacol a grupului de copii precum şi audienţa constituită dintr-un public numerous şi cu precădere alcătuit din tineri care a răsplătit cu aplauze bine meritate cele două reprezentaţii. Sperăm că acest spectacol se va integra în repertoriul curent al operei şi de ce nu va fi preluat şi de către alte teatre de operă în vederea extinderii experienţelor acestui gen de spectacol total. Cele două seri excepţionale au revelat o experienţă sonoră, de culoare şi mişcare deasupra căreia s-a situat spiritul artei muzicii, al binelui şi al dragostei care au triumfat.

Lector universitar dr. Sorin-Avram Vîrtop
Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu
14 iunie 2017

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook