DIN NOU COPIL…
Mă trag păcatele în jos,
Nu pot să urc la Dumnezeu.
Mă țin departe de Hristos
Dorințele din trupul meu..
Doar când am fost un prunc frumos,
Eram așa cum Domnul vrea…
Acum sunt rău și păcătos
Și orice poftă-mi este rea.
Mai bine nu aș fi crescut,
Să fi rămas mereu copil,
Căci când măicuța m-a născut,
Eram un îngeraș umil…
Nici slavă nu îmi trebuia,
Nici bani, nici trupuri de femei.
Surâsul mamei mi-ajungea,
Și mă hrănea privirea ei…
Acum?… Ce-a mai rămas din cel
Cu sufletul de crin curat?
Intrat-au patimile-‘n el
Și curăția i-au furat!
Trimite, Doamne, Duhul Tău
Să-l învieze pe copil,
Să scoată-afară tot ce-i rău,
Lăsându-mi sufletul umil…
Eu știu că n-a murit de tot
Copilul ce eram cândva…
Să-l regăsesc, eu știu că pot,
Cu harul și cu mila Ta!
Căci doar atunci când iar voi fi
Copil curat cum am mai fost,
În Raiul Tău îmi voi găsi
Din nou, adevăratul rost!
amin
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook