Ce este Educația? Încercând să dai definiția, odată ce ai spus A, specialiștii în Educație, oamenii geniali care și-au dedicat viața acestui proces complex de modificare a omului vor spune nu numai B, dar și toate literele de până la capăt. Nimeni, din alte domenii de activitate, nu poate să se exprime pe acest spațiu intelectual. Chiar, dacă se vede clar că în „Împărăția lumii educate”, nu totul merge bine. 

De aceea, formulând noțiunea, Educația Complementară, noi am exclus pretenția de a expune soluții prea deștepte, analogice Educației tradiționale, de concurență. Alături de genialitatea educatorilor activi, noi punem înțelepciunea, o relație simplă fondată pe exclusivitate, pe structura binară a cunoștințelor, structură care e pasivă în stilul ei. 

1.Educația Complementară 
Ce este Educația complementară? Acesta e un proces de analiză internă a cunoștințelor deja însușite. Educația complementară nu e “suplimentară”, un adaos la ceea ce știm deja. Ea, nu face parte din spațiul de cunoștințe ale Educației moderne care e fondată pe contradicție, care are ca scop evidențierea celor mai buni luptători, divizându-i pe oameni în deștepți și proști, buni și răi, iar de aici, în puternici și slabi, bogați și săraci. În natură nu există deșteptăciune și prostie, bunătate și răutate. În natură, totul e supus unei rotații eterne: binele și răul, astfel tratat de om, se schimbă periodic cu locurile. 

Scopul Educație Complementare e armonia, întoarcerea mentalității omului plecat din natură înapoi, în spațiul naturii perfecte. Înapoi în natură, însemnă în mijlocul legilor firești universale, mai departe de legile imperfecte, particulare, născocite de omul abuziv. Adică acolo, unde omul ar putea cunoaște desăvârșirea sa, perfecțiunea sa. Dacă vreți, „mântuirea”. Trebuie de subliniat, că construind lumea sa artificială, omul sa învățat să gândească consecvent, liniar și planar, în spațiul 2D. Viața e luptă, iar contradicția –motorul ei. Asta e iluzia omului. Aici, în natură însă, totul e supus armoniei spațiale, 3D, perfecțiunii mișcării de milenii. 

Alegoric spus, situația educatorilor moderni e la fel, ca și cea a oamenilor antici, cărora li sau adus dovezi precum că Pământul nu este un talger, o întindere care se sprijină pe 3 balene, ci,… un Glob. Aceiași, se întâmplă și cu susținătorii Educației contradictorii, fondată pe diferențierea copiilor în deștepți și proști. Conceptul Educației Complementare prezintă dovezi la nivel generalizat, pasiv. Universul e guvernat de două forțe: respingere-atracție, contradicție-complementaritate, diferențiere-asemănare. Lucruri date sunt spațiale și știute. Ele sunt tratate ca evidente, dar…. ignorate. Oamenii Noi vor trebui să accepte faptul că gândirea lor poate fi nu numai planară, 2D, ci și spațială, 3D. 

Și, ce nou e aici, dacă gândirea spațială există și acum, în ramele Educației tradiționale? Ea e folosită de unii oameni excelenți, dar numai intuitiv, mistic. E o carismă a geniilor. Oricum, gândirea spațială poate fi folosită și la nivel rațional, științific, și de oamenii obișnuiți cu capacități de memorizare a informației și reproducerii ei mult mai slabe. 

Suportul Educației Complementare, bineînțeles, e Știința, dar nu numai Știința ordinară obișnuită, ci și partea „pierdută”, din Știința integrată, un segment de cunoștințe care încă lipsește din fundamentul cunoașterii actuale a omului. Și asta se întâmplă astăzi, acum, la peste 2000 de ani de la începutul Ierii Noi. 

2.Fundamentul cunoașterii
Oricare cunoaștere se începe de la senzație, instinct, sentiment. Mai departe merge intuiția, iar ca instrument al satisfacției dorite e practica. Rezultatul rațional ori irațional e numit viață. Credința în cele practicate suferă, iar pentru a fi sigur că calea dată este aleasă corect nu e suficientă numai practica și volumul excesiv de cunoștințe însușite. Mai există structura cunoștințelor care, e LA VEDERE. Ea e irațională și rațională, intuitivă și practică, de credință și de știință. 

Această structură, da-nu, bine-rău, lumină – întuneric, ar trebui să ne pună în situația să înțelegem de ce (?) civilizația „modernă” nu se simte bine trecând prin coridorul lung al contradicțiilor. Nu putem striga: „Evrica!” Oricum, există a doilea coridor de mișcare care ar putea da oamenilor o viață sigură, transparentă și echilibrată. O viață, care se află între contradicție și complementaritate, între respingere și atracție, între deosebiri și asemănări. 
Al doilea coridor poate fi cunoscut și folosit, dacă îl dorim pentru sine și-l acceptăm în viața de toate zilele. Aici, există condiția armoniei, a creației artificiale a echilibrelor de viață adecvate naturii. Iar locul omului este în centrul natural al acelor armonii create de el. Adică, în acele echilibre sociale dorite teoretic de el. El le caută. Noi, le propunem. Astfel, dorința celui ce caută se va împlini. 

În calitate de fundament universal al cunoașterii e raportul dintre Credință și Știință. Folosind triada armoniei, dreapta-0-stânga, 1-0-1, și prezentând Credință și Știință, ca unități, 1, vom construi o triadă vocală integrată: cred-0-știu. Asta e Cunoașterea echilibrată sau Fundamentul integrat al Cunoașterii: Credință -0- Știință. Locul intelectului uman e în Centrul 0, în calitate de Sursă a cunoașterii. Triada e Sfera integrată a cunoștințelor omului. Pe de o parte: intuitive, iraționale, mistice, religioase. Iar pe de altă parte: științifice, practicate. 

Descrierea acestei abordări ar trebui să deschidă pe lângă cei doi ochi contradictorii (prin care se expun păreri personale, opinii, iluzii descrise ca adevăr), conceptul „ochiului al treilea”. Acesta, e un ochi complementar, al viziunii mentale unice, axiomatice, aceiași pentru fiecare om. Asta „se vede” prin triada: contradicție-0-complementaritate. În acest caz, Contradicția dusă de până la antagonism, cu executare de oameni, nu mai are sens pentru omul Educat. E clar că dacă se ajunge la război, echilibrele gândirii liderilor e format pe un centru, 0”, secund, egocentric, deviat de la logica Legilor universale, de la centrul lor, 0 prim. Acești oameni nu cunosc Legile naturii, pentru că în Educația lor a lipsit acel segment important de cunoștințe care unește credința cu știința. Iar Credința generală nu este numai irațională, Religie tradițională, ci și rațională (irațional-0-rațional), fondată pe Știința extraordinară, cunoștințe pasive contrapuse complementar (extraordinar-0-ordinar) Științei ordinare obișnuite. Cred în ceea ce știu! Sau, noțiunile „a crede” și „a ști” aici, în Știința extraordinară se contopesc, sunt identice. 

Astfel, între Credință generală și Știința integrată, Credință -0- Știință, la granița celor două faze, din Sursa 0, se va naște un echilibru mai compact: Credință în rațiune-0-Știință extraordinară. Iar, deoarece această treabă e internă, un exercițiu intelectual personal, vom accepta și alte triade din care a fost formulat Fundamentul Cunoașterii menționat: spirit -0-intelect; intuiție-0-rațiune; impuls divin-0- impuls indicativ. O astfel de descriere ar trebui să fie înțeleasă ca pe o Aură, pază a intelectului. Ea nu se dă de la natură, ci se construiește prin meditație, complementar. Intelectul uman devine dotat cu o centură de fier, pasivă, duală: Credința în rațiune și Știința extraordinară . „Centura de fer” se află aici, între cele intime și sociale (intim-0-social). Oricare teorie socială nouă, fondată pe iluzia puterii și bogăției, se va sparge de logica generalizată a acestui intelect. Puterea și bogăția sunt lucruri secunde, trecătoare. Omul Nou, va dori armonie, viață eternă, iubire – lucruri prime. 

Așadar, Triada, 1-0-1, ne permite de a accepta divinitatea, de a o Cunoaște. Noi facem parte din Ea, prin Sursa, 0. Fapt, care nu ne izbește în credința fanatică, în una din confesiunile religioase, dar (prin triadă!), ne pune în leagănul rațional al Credinței generale: Credință în rațiune-0- Ortodoxie (sau altă credință în una din confesiunile religioase existente (rațiune-0-irațiune)). 
Din altă parte, fanatismul „apărării” științifice (politice) a Statelor lumii, prin crearea de bombe de ucidere în masă, poate fi ușor demascat. Triada, Știință ordinară-0-Știință extraordinară, axiomatică, ne va reflecta ca adevăr sincer (FANATISM) o altă triadă: crimă-0-pedeapsă. Abuzul fără pedeapsă nu există. E axiomă! 

Deci, la frontiera intimă, 0-1, și socială, 1-infinit, a Omului Nou, va exista un sistem de cunoștințe integrate, Aură a intelectului bazat pe Legile universale echilibrate (Legea Contradicție-0-Legea Complementarității), care îi va dirija viața și viitorul. Viața creată de oameni va trebui să corespundă prin maxima apropiere a centrelor secunde, 0”, ale echilibrelor alese, de Centrul , 0, prim ale echilibrelor naturale. Limitele admise la deviere, 0”- 0 – 0”, trebuiesc cunoscute și asumate.

Principul logic al rațiunii suficiente (se deschide ca un buton de floare), se divide și apare la vederea omului gânditor, 3D, conturul Principiului logic al indicativ. Dar, asta nu e o descoperire socială, ci o evidențiere internă, personală, care pune întrebarea: De câtă materie e nevoie pentru a nu suferi de abundența banilor (ei, trebuie gestionați), a hranei ( ea, trebuie păstrată), a spațiilor locative și de transport (ele, trebuie îngrijite)? Viața fără de grijă, ar putea fi o grijă mai mare, de până la tulburări mentale (ia vezi ce face Oana Zăvoreanu). 

Educația Complementară e un proces educativ ales la dorință. El apare ca o necesitate internă de a cunoaște Universul integrat în sa realitate, fără a intra prin toate labirintele seducătoare pentru omul care gândește numai în spațiul 2D. Trăim în timpurile când cantitatea de cărți editată într-un an, este egală cu volumul cărților editate în ultima mie de ani. Nu este posibil de a cunoaște tot, ști tot, dar reperul necesar pentru a naviga prin toate științele lumii e posibil (Cum e sus, așa e și jos!). Educația complementară oferă acest reper, spre deosebire de Educația contradictorie actuală.

Educația contemporană prepară oameni geniali, în copii multiplicate, folosind Unilateral cunoștințele savanților care au trăit de până la noi. Autenticitatea firească a omului, dată de la natură, însă se pierde. Am văzut-o în istorie: Napoleon, Hitler, Lenin-Stalin. O vedem și acum.

3. Despre pagina „Educația Complementară”
Pagina dată, se fundamentează pe alte trei pagini de pe Facebook, „Conștiința planetară e în criză”; „Centrul românesc de Știință și Cultură”; „Patriarhia Credinței în rațiune”.

În timp de șapte ani de la apariția conceptului Omului Nou, postmodern, în calitate de Doctrină Nouă, Facebook a fost folosit numai de patru ani, ca câmp experimental, prin postarea a sute de articole pe tematica dată. Era necesar de a găsi calea spre intimitatea spiritual-științifică a oamenilor. Asta a ajutat la formularea aparatului lexicologic al ideii simple precum că omul, fiind o ființă deșteaptă și dependentă de materie, poate fi nu numai șmecheră, hâtră, vicleană și rea, abuzivă și egocentrică, cu trai temporar, dar și independentă, liberă, auto limitată în activitatea sa, armonioasă, iubitoare de om și natură, cu tendințe de a se eterniza. La asta, ne servește conceptul promovat al Educației Complementare. 

Nu sa ajuns niciodată la gândul că se va merge atât de departe. Anume, de ai spune cititorului deschis: ia vezi D-ta, nu cumva ești o copie de om? Și, nu numai biologic, ci și intelectual, crescut ca pe o tablă rasă pe de „creatorii ” de oameni geniali care v-au lipit din cunoștințe comode lor. Această provocare e necesară deoarece astfel exagerând, obținem explicația: „tabla rasă” e creierul natural, divin. El, generează nu numai intelecte clonate (vreau să fiu ca tata, mama, profesorul mei iubit), ci, și lucruri mistice, oculte, divine și satanice. Și atunci, pentru a explica locul acestor fenomene instinctive, intuitive, de credință irațională a omului “modern” în Sine, se propune Credința în rațiune. Post modernismul! Credința în rațiune, e necesară pentru a structura cunoștințele deja însușite. Aici, avem nevoie de susținători, oameni care se vor folosi de același limbaj la promovarea Credinței în rațiune și conceptului Educației Complementare. 

Speranța autorilor ca această inițiativă, de a lua răspândirea Educației Complementare în mâinile sale de către oamenii Noi, mai tineri, există (E dorită!). Oricum, noi vom continua să ne facem datoria civică așa cum credem. Iar noi, Credem în Rațiune. 

Victor Deleu 30. 11.2017


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns