Numerologie şi Ştiinţă
În adevăr este uimitoare exprimarea subtilă a realității prin litera – cifră. Cifra indicând că – n jurul ei se petrece totul, sau generează totul.
0 –
1 – unitate a tot ce există ca energie, dar este materie prima de lucru.
2- este partea asupra căreia se acționează, spre a – i produce prelucrarea.
3- obiectul creației obținut prin modelare, pornind de la imaginație.
4- o imagine statică asupra creației, imaginea răspândirii, integrării în diversitatea unității, sămânța.
5- integrarea creației, lui 3 in diversitate. Trinitate – triadă la purtător, animație – forma animată.
6- ignoranță, somn, confuzie a conținutului fuzionat în formă creației sale, conștiință a morții…
7- început de germinație, primăvara spirituală. O întrezărire a țesăturii forma – conținut, ieșirea din confuzie, și perceperea conținutului ca formă subtilă, început de conștientizare a posibilitatii de regenerare, refacere a creației, autoeducare…
8 – descoperirea imaginației ca sursă a creației, multiple posibilități in modelare…
9- o reâncepere a procesului creator, identificarea materiei prime în spirit și a puterii creatoare in Eu…
E de observat aici, că nici un specialist în Numerologie nu dă citirii spiritualitatea cifrei, 0. Exprimarea realităţii prin literă-cifră e nulă. Asta se întâmplă deoarece civilizaţia dată, a noastră, îl tratează pe Zero ca nimic. Explicaţia o găsim în starea Ştiinţei ordinare, care e fondată pe experiment, practică. Aici, oriunde, începutul e luat arbitrar. Zero este un punct de referinţă care poate fi jonglat aşa cum doreşte fiecare. DUPĂ OPINII. Ştiinţa actuală este strict materialistă, iar omul e egocentric. Vrea tot. Fără limite. Faptul că materia are o structură a sa proprie… se ignoră. Omului îi este comod să aibă o materie liniară, planară… în diverse începuturi, numai nu în formă de glob ca început universal, unic. Aşadar, Sfera ca punct de referinţă, spaţiu trinitar, se ocoleşte. Centrul ei ,0 Prim, pare că nu prezintă interes.
Oricum, un glob îndepărtat e un punct, 0. Odată observat, oricare punct este cauza unui început al unui proces de analiză, care dispare odată cu consecinţa obţinută din acea cauză. Aşa dar, Zero este CAIUZALITATEA. Cauza şi consecinţa au unul şi aceiaşi semn, 0. Dar, Numerologia nu intră în această discuţie despre esenţa cifrei 0, şi explică practica de viaţă prin observaţii particulare (1,1,1..) care în marea lor parte, în descriere, sunt asemănătoare. Aceste explicaţii nu sunt tratate ca ştiinţifice, ci iraţionale, în fluctuaţie de la caz la caz, după păreri.
Pentru ai da un impuls ştiinţific Numerologiei, este deschisă pagina Facebook „Centrul românesc de Ştiinţă şi Cultură”. Simbolul ei e Zero. Dar, acest zero nu este tratat ca nimic, ca punct de referinţă îndepărtat, ci, ca cauzalitate, Sursă a cunoaşterii, Impus necesar pentru a forma omului contemporan un intelect integrat, armonizat, adecvat legilor naturii. De ce? Universul e supus principiului bivalent: da-nu, lumină-întuneric, activ-pasiv, etc. Şi cifrele, ca parte din conceptul omului despre Univers, ar trebui să aibă două feţe: 1.sistem liniar de calcul al materiei, 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10, 2. şi sistem spaţial sfera exprimată liniar prin cauzalitate: 0-1-2-3-4-5-6-7-8-9-0. Centrul sistemului de coordonate, XYZ, 0, poate avea în diferite planuri semnificaţia: 2,5,8. Cifrele liniare dau trei grupe de numere pentru fiecare vibraţie: X, 1-2-3; Y, 4-5-6; Z,7-8-9. Iar oricare activitate, lumină are sursa sa.
De la, 0, şi până la unitate, 1, există un spaţiu de cunoştinţe senzitive, instinctive şi intuitive, care pot fi unite în una, trinitar, prin una şi aceiaşi structură, sferă, 1-0-1. Acele cunoştinţe sunt intime, raţionale şi iraţionale, lipsite de cuvinte. Ele nu pot fi descrise prin cuvânt, care e unitate, dar totuşi, fiecare cuvânt pronunţat, din starea emotivă, instinctivă sau de dorinţă de a se manifesta, poate fi verificat la realism, la proprietăţile lui echilibrate (1-0-1) sau non echilibrate. Din echilibre e creată viaţa. Şi aici, vom descoperi faptul că limbajul şi gândirea omului modern, civilizat e departe de perfecţiune. De aceea, şi viaţa lui e plină de necazuri.
Pentru al provoca pe cititor la auto modelare, lucrare asupra sa, se arată că el, a învăţat de la cineva, de la o unitate, 1. Fiecare din noi a învăţat de la oameni (1,1,1…) care şi ei au învăţat de la alţii (1,1,1…). Şi atunci, unde sunt cunoştinţele prime, cele care l-au format pe om ca unitate, 1? Acele, ce se petrec de până la formarea primei acţiuni, 1, mişcare, cuvânt, va trebui tratat ca pe un gol, o lipsă de cunoştinţe, 0. Aşadar, fiecare din noi e o copie sau o clonă formată la dorinţă din un amestec de diverse copii, intelecte ale oamenilor (1,1,1…) cu care am stat în contact. Atunci, apare întrebarea despre originea omului, de Primul intelect care se începe de la 0, de la cauzalitate.
Cu toate aceste se ocupă „Centrul românesc de Ştiinţă şi Cultură” paralel cu alte pagini divizate în ştiinţifice şi de credinţă în raţiune. Aici, începutul oricărei exprimări se ia axiomatic, de la Primul punct de referinţă, 0 Prim, cel natural, firesc, Sursă a cunoaşterii îndepărtată ca punct (tratată ca unitate,1,1,1…) sau….apropiată ca sferă (1-0-1). Spaţialitatea oricărui punct e sfera ştiută: 1-0-1. De aceea, gândirea generată de un impuls îndepărtat, o stea particulară, în trecere la acţiune, cuvânt, singură ea Gândirea devine centru 0, al lumii care înconjoară omul gânditor. Acesta se poate numi Salt al Cunoştinţei, raţional şi intelectual, care ca urmare, ar putea deschide calea spre Saltul Conştiinţei iraţionale şi deci, spirituale, spaţiale, adecvate naturii.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook