Ostenind
Vis de gând şi dragoste,
pentru toți pe primăvară,
se zăresc zorile şi florile,
cucul e în dumbrăvioară.
Stau la masă în tăcere,
urc pe coloana infinită,
aducând cu o privire
o grăunță mică, mică,
de la îngeri din livadă,
pentru suflet de ispravă
ce se aplecă credincios,
să mă adune, de pe jos!
Vine-o rază de lumină,
se aşează spre mirare,
cântă cucul în pădure,
eu sui dor în carul mare!
13.02.2018, Eugenia Bucur
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook