Povești cu tâlc din Marele Război (VI). Ospătăria populară din Târgu Jiu

Ospătăria populară sau cantina săracilor a fost înființată în orașul Târgu Jiu de către autoritățile locale ca urmare a dispozițiilor date de Komandatura Etapei 264. A avut ca model organizații similare din Germania, dar și din România.
Aici primeau hrana zilnică „săracii orașului, familiile mobilizaților și internaților lipsiți de mijloace”. A început a funcționa din data de 25 decembrie 1917 într-un local special amenajat în strada Sfântul Nicolae, la numărul 76, în Casele Schuster unde „s-a servit prima masă la ora 12 a.m.”.
În buna funcționare a Ospătăriei populare s-au implicat atât Primăria orașului Târgu Jiu cât și Komandatura Etapei 264, dar s-a solicitat și sprijinul oamenilor dornici de a face bine. Aceștia trebuiau să colecteze sau să subscrie orice sumă. Inclusiv comandantul Districtului Gorj II, intransigentul colonel Küpper, a donat „200 lei pentru supa săracilor din oraș”. S-a făcut apel inclusiv la doamnele din orașul Târgu Jiu ca „să inspecteze bucătăria Ospătăriei”.
Necesarul zilnic era de 68 Kg făină de grâu și 45 Kg făină de porumb. Acest necesar asigura pâinea pentru 300 de persoane. Ulterior, la intervenția primarului Bălănescu, s-a obținut de la „Abatorul de la Cazarme picioarele, burțile, fălcile și toate rămășitele de la vitele ce se taie cu obligația pentru noi de a strânge ouă”. Se consumau și alte alimente precum fasole uscată, mazăre, varză acră, ceapă, zarzavaturi. În mod excepțional, a doua zi după Crăciun, s-a servit și carne de porc.
Tâlcul acestei povești ne arată că atât la vreme de pace, dar mai ales la vreme de război, oamenii cu posibilități reduse (orfani și văduve de război, invalizi etc.) trebuie sprijiniți. Spre lauda lor, autoritățile acelor timpuri, atât cele românești, dar și cele de ocupație, au înțeles acest lucru (!).

Gabriel Sarcină

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook