Amar

Ce-i credința fără fapte la bucurie sau necaz,
Când vântul suflă rece-n miez de noapte,
Iar lacrimile răsar pe al pământului obraz.

Sodoma, Gomora pe întregul pământ,
Iar dreptul… doi ochii de prunc născut
Îmbracă al cerului greu acoperământ.

Din cap până în picioare, până la cer,
Dumnezeu plânge în icoane de lemn,
De vânzarea Lui în cel mai mic însemn.

Se rotunjesc burți pe durere, pe noapte,
Pe botez, pe nunți, pe Sfinte liturghii,
Se vând sufletele pruncilor pe… moarte.

Nu-i aproape el de El, azi, să poată vorbi
Nu prin teze, nici ipoteze, ori gol, ori absurd,
Ci prin durere, comuniune, prin a se dărui.

Gloata, groapa, gunoiul, puhoiul, nesăbuința
Au fost luminile ce au călăuzit fruntea,
În cădere, nu ai umărul să-ți poarte crucea.

Furtuna întețită ieri, cu pretenții şi bani,
Trezeşte azi valorile, neputința în amar.

Eugenia Bucur, 26.03. 2020

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook