PICĂTURI DE VEȘNICIE

Preot Sorin Croitoru

Din pruncie mă uimește
Al privighetorii tril,
Dar cu mult îl depășește
Râsul sincer de copil..

Nu e pasăre să cânte
Mai frumos în dorul ei
Decât râsetele-n hohot
Ale celor mititei!

Din pruncie mă încântă
Florile de pe imaș,
Dar cu mult le depășește
Zâmbetul de copilaș..

Nu e floare mai frumoasă,
Chiar de-i plină de culori,
Decât zâmbetele de pe
Fețele de pruncușori!

Din pruncie mă atrage
Clarul cerului curat,
Însă mai senini sunt ochii
Pruncului nevinovat:

Vezi în ei sclipiri de stele
Dintr-un cer de necrezut,
Străluciri de raze calde
Din tărâmul nevăzut..

Da, copiii sunt minunea
Unei lumi fără minuni,
Azi, când oamenii din lume
Au uitat să fie buni..

Domnul ne zicea că pruncii
Să ne fie ca model,
Dacă vrem ca după moarte
Să ajungem sus, la El.

Râsul lor e melodie,
Zâmbetul e câmp cu flori,
Picături de veșnicie,
Ochii lor strălucitori!

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook