Un președinte care sfidează psihoza Covid, chiar şi după ce s-a îmbolnăvit
Foto: medsancraiova.ro
O informație care ar trebui să facă deliciul presei, deși nu se va întâmpla, este aceea potrivit căreia președintele Braziliei a fost dat în judecată de mai mulți jurnaliști pentru că a susținut o conferință de presă pe când era infectat cu Covid. Jair Bolsanaro nu a respectat nici atunci „măsurile”: nu a purtat mască și nici nu s-a „distanțat social” de ziariști, riscând să-i îmbolnăvească, deși nu erau prea apropiați, nici la propriu, dar nici la figurat.
Pentru că Bolsanaro este un „necredincios” în ale Covidului, printre cei minoritari și pasibili de a fi surghioniți pe plan mondial, după cum s-a împărțit și se împarte lumea tot mai mult în ultima perioadă.
Pentru fostul militar, un om „de drepta”, simpatizant al lui Donald Trump și chiar numit, sau poreclit, cum preferați, „Trump al Braziliei” coronavirusul nu este decât „o răceală ușoară”. El a criticat măsurile de izolare socială, pe care guvernatorii din mai multe state braziliene le-au luat, și a arătat că sunt o povară inutilă pentru economie.
Dar partea cea mai „frumoasă” și consistentă a poveștii, pe care nu o să o vedeți expusă în presă, este că fostul militar a fost un viteaz și înainte de război, și în timpul războiului se arată asemenea, și v-a rămâne, foarte probabil, și după. Pentru că președintele Braziliei nu doar că a combătut declarativ psihoza mondială a pandemiei, dar s-a consitituit el însuși într-un exemplu. A rămas senin și după diagnosticarea sa cu Covid-19, a intrat în carantină, pentru a nu îmbolnăvi pe alții, și așteaptă să fie supus unui nou test.
„Aştept rezultatul cu nerăbdare, pentru că nu mai suport această rutină de a rămâne în casă. E oribil”, le-a spus jurnaliștilor. El a mai spus că se simte foarte bine, că nu a avut febră sau probleme respiratorii şi nici nu şi-a pierdut simțul gustului, unul din simptomele clasice ale Covid-19.
„Marţi, dacă totul va merge bine, mă voi întoarce la muncă. Bineînţeles, dacă nu va fi aşa, voi mai aştepta câteva zile”, a spus Bolsonaro. „În rest, totul e bine, lucrăm tot timpul prin videconferinţă şi facem tot ce este posibil pentru ca situațiile să nu se acumuleze cât timp sunt la Alvorada”, a mai adăugat.
Bolsonaro a declarat într-unul dintre live-urile sale săptămânale de pe Facebook că, după ce s-a simţit rău, a început să ia aproape zilnic un comprimat de hidroxiclorochină și că acum „Mă simt foarte bine, mulţumesc lui Dumnezeu!”.
Ar fi fost greu să nu se îmbolnăvească, pentru că, în aprilie, președintele Braziliei s-a plimbat pe străzile capitalei înconjurat de trecători, care l-au salutat și s-au fotografiat cu el. Plimbarea lui Bolsonaro a fost o contestare evidentă a măsurilor, pe care le consideră abuzive, de izolare socială.
Nu și-a limitat ieşirile în public şi nu a luat în considerare măsurile recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Ba chiar s-a angajat într-o dispută cu ministrul Sănătății, Luiz Henrique Mandetta, în privința măsurilor de relaxare care afectează economia. Bolsonaro l-a criticat public pe ministru pentru că a îndemnat oamenii să păstreze distanțarea socială și să rămână în case. El nu a fost de acord și a subliniat că virusul nu este altceva decât „o gripă ușoară”. A declarat că Mandetta nu apreciază pe deplin necesitatea protejării locurilor de muncă și, ca urmare, a decis demiterea sa. Apoi a apelat la reluarea activității în Brazilia, cea mai mare economie din America Latină, cerând din nou ca statele să revoce ordinele de ședere la domiciliu.
Deși are parte de mulți oponenți vehemenți, cum ar fi fostul preşedinte brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, care îl acuză de incompetenţă și de acţiuni iresponsabile, declarând că „pune în pericol viaţa a zeci de mii de brazilieni”, cu toate că popularitatea sa este în scădere pentru viitoarele alegeri, Bolsonaro rămâne un „necredincios” și se tratează cu hidroxiclorochină, un medicament devenit „controversat”.
Folosită cu succes de decenii împotriva malariei, hidroxiclorochina este utilizată în unele ţări pentru a combate Covid-19. Acest medicament a fost interzis în Franţa, prin ordin de ministru, şi a fost respins de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pe motiv că nu a reuşit să reducă mortalitatea în rândul bolnavilor, catalogându-l ca „nesigur şi ineficient”. Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite a retras hidroxiclorochina din protocolul pentru Covid.
Cu toate acestea, prof. dr. Didier Raoult şi echipa sa de 600 de medici şi specialişti de la IHU Méditerranée Infection din Marsilia au tratat cu hidroxiclorochina aproape 4.000 de bolnavi Covid-19, obținând cea mai mică mortalitate din Europa.
După ce a anunțat că a fost găsit pozitiv cu Covid-19, Bolsonaro nu a renunțat la convingerile sale cu privire la „banalitatea” virusului. S-a comportat normal, ca și până atunci, și nu a vorbit cu mască în fața jurnaliștilor chemați la conferința de presă. Drept urmare, Asociația Presei din Brazilia l-a dat în judecată.
În finalul acestei povești, Bolsonaro, pentru cei care vor fi atenți și mai ales celor la care va ajunge povestea, va demonstra că am avut de-a face, într-adevăr, cu o răceală și cu o gripă, care, ca orice răceală și gripă, îi afectează mult mai puternic, până la deces, pe cei suferinzi de alte boli și afecțiuni, pe care medicii le numesc „comorbidități”. Este ceea ce s-a întâmplat mereu în perioada epidemiilor de gripă.
În România, spre exemplu, autoritățile declaraseră epidemie de gripă, în februarie, chiar înainte de apariția Covid. La începutul lui februarie 2020, într-o săptămână, s-a înregistrat o creștere de peste 99% a numărului de îmbolnăviri, dublu față de nivelul așteptat: peste 7.000 de cazuri de gripă, cum anunța Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică. 23 de oameni muriseră din cauza gripei în acest sezon. Cei mai mulți dintre ei sufereau și de alte afecțiuni. Apoi gripa a dispărut cu totul, la apariția Covid.
„25% din populația României suferă de o boală cronică. Bolnavii cronici fac parte din așa-numitele ‘categorii aflate la risc’, considerate foarte vulnerabile în fața virusului gripal, alături de copiii între 6 luni și 5 ani, personalul medical, femeile însărcinate și orice persoană care are peste 65 de ani indiferent dacă suferă sau nu de o boală cronică”, scria presa.
Psihoza creată în jurul unui virus care nu s-a impus prin nimic, nici prin răspândire, nici prin rata de decese, care în țări ca Belarus a putut fi depășit cu succes fără niciun fel de măsuri speciale, relativizează totul, și inteligența umană și încrederea în specialiști, dincolo de încrederea în autorități și politicieni, care erau de multă vreme compromise.
Cea mai importantă întrebare rămâne: Ce se poate face din lumea noastră prin manipularea afectelor și propagandă, atunci când rațiunea e adusă la tăcere și interese oculte, speculative, dictează tonul pe întreg mapamondul? Integral aici
acă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook