Miezul cuvintelor

de Eugenia Bucur

Taine ce clădesc trăiri pe pământul sufletului…
O întreagă pădure de cuvinte își mângâie frunzele la desprindere,
lăsându-le să-și urmeze calea în univers.
E plin văzduhul de mireasma lor.
Cu gândul le dai trup, cu trăirea ta le îmbraci
în lumină sau în amărăciune,
clădind sau dărîmând un edificiu
Sau poate… poate un vis…
Sămânța poate concentra în ea înălțimea unui arbore,
răsăritul unui fir de leac, dar el, el, cuvântul…
învelișul energiei nucleare,
ce poate face sau desface lacrima, bucuria și drumul vieții.
Pe tine… unde te găsesc?

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook