Arta de-a pune diamante în pomul vieții
În sufletul poetei Mihaela CD, unii cititori intră desculți, pășesc tăcut și își țin respirația. Aceștia sunt cititorii care… din timiditate și din prea mult respect, nu ating, ci doar privesc „văpăile de simțiri” ale poetei.
Alți cititori își iau aripi și zboară tiptil, în vârf de aripă, din teama de-a nu strivi corola de amintiri a poetei.
Mai există și cititorii care au ales să fie față în față cu ei înșiși pentru că, este fascinant să te uiți în sufletul unui poet, ca într-o oglindă și…să te recunoști.
Mihaela CD își lasă poarta sufletului deschisă mereu. Când îi vom trece pragul, vom aprinde în noi „cărbuni de jăratic” și vom degusta „credințe, rugi, dorințe și speranțe.”
Poeta pictează iubirea și nu o face oricum, o face cu har și suflet curat.
Ați încercat vreodată să spuneți în cuvinte ce este iubirea? Greu, nu? Mihaela CD descrie iubirea cu ușurință. Cum reușește? ”„Se așează sub un copac de flori pentru a-i mărturisi dorul ce-o apasă”, „strânge firimituri de licurici”, din „petalele ultimului sărut face un superb colier”, „încondeiază trăirile ce-o ard”, „aleargă în galop pentru a le scrie”, „plânge ce n-a fost să fie”…
Pentru a descoperi labirintul inimii Mihaelei CD, trebuie să-i pătrunzi în suflet cu „o vioară al cărei arcuș să alunece-n alint”.
„Pictura este o poezie care se vede și nu se aude, iar poezia este o pictură care se aude și nu se vede.” – Leonardo da Vinci
Demne de laudă sunt creațiile artistului Mircea Rustiuc. Picturile acestuia sunt poezii, poeziile Mihaelei CD sunt picturi! O fascinantă întâlnire între doi artiști care prin crețiile lor reușesc să păstreze în lume… sentimentul de uimire, oferind materialul necesar pentru a face visele vizibile!
„Măsura iubirii este să iubești fără măsură “- SANT’AGOSTINO
Mihaela CD iubește fără măsură: „își pune inima în palma iubitului și-l lasă
să plece cu ea”, „întreține firul bucuriei” țesut de mama și bunica ei, iar la acel fir „a cusut o fiică”, „în pomul vieții pune diamante” și din „scoiclile tandrelor desfătări îi face salbă…verii aburinde”…
Cuvântul „nostalgie” provine din greaca veche. În greacă, „nóstos” înseamnă întoarcere, iar „Álgos” înseamnă suferință. Nostalgia este, prin urmare, suferința cauzată de dorința de a reveni.
Mihaela CD are nostalgie pentru timpul petrecut pe plaja aurie, acolo unde „din pietricele i-a fost desenată iubirea”, îi este dor „să se plimbe prin ploi și să culeagă cireșele iubirii”, „revede auritele holde cochete”, „îi este drag să își aducă aminte de toridele veri cu ploaia de mătase”…
În romanul „Focul din noi” a versului șoptire este intensă. Fiecare poezie „emoții-nflăcărate-n ea exprimă și-mparte sentimente un miliard!”
„Trecutul este ca o lumânare așezată la o distanță inadecvată: prea aproape ca să te facă liniștit, prea departe pentru a te mângâia.”-Amy Bloom
Mihaela Cd cum se liniștește? De unde găsește forța de a-și controla focul interior, de a-i întreține flacăra?
Cum își înnobilează simțirea?
Face „sculpturi din iz de amor ars”, „brodează prin măgăloase cusături/Tânărul duet de o eleganță răpitoare”,
„își mărturisește iubirea pe floral altar”, „simte vibrația de suflete pereche”, „valsează în doi prin gânduri călătoare”, „scrie iubirii o scrisoare/ Parfumată cu nuanțe verzulii de extaz”…
Mulți dintre dragii Mihaelei CD și-au schimbat domiciliul, mulți dintre aceștia locuiesc într-o altă dimensiune, într-un alt timp…, însă poeta reușește să le transmită mesaje, curier fiindu-i inima, sufletul…
Tatălui îi transmite: „Fără tine nu-i râs, nici bucurie/Ne mințim că ne-am vindecat/ Plânge-n cui pălăria-ți fumurie/Și-n inimă strigă dorul ferecat.”/
Poeta „pe cerul veșnic al tatălui, pictează un nor pufos de dor și de iubire. Ascultă vocea tatălui „pe-a sufletului patefon” și-ncearcă „să intersecteze razele sale pline de bunătate.”
Multe dintre poeziile din această carte sunt poezii care reflectă dragostea și respectul Mihaelei CD pentru cele două mame ale sale: mama biologică-ființa care i-a dat viață și mama de suflet- ființa care i-a dat viață soțului ei.
”Focul din noi”este o carte dedicată cu infinită dragoste, măicuței sale iubite, mamei sale biologice care este încă în viață și fără de care, după spusele poetei, aceasta nu ar fi fost nimic.
Chipul blând al mamei de suflet a poetei, stă într-o ramă. Pentru Mihaela CD fotografia mamei soțului ei… a devenit o icoană, o imagine sacră care-i umple sufletul cu arome de smirnă și tămâie.
Mihaela CD are o mamă-înger și un înger-mamă, două mame care i-au croit aripi și apoi, au învățat-o zborul! „Focul din noi” este un fâlfâit de iubire, atașament, dulceață, atenție, instinct, strălucire, forță, fragilitate, frică, sincronizare, zâmbet…
Vă prezint câteva dintre îndemnurile poetei, îndemnuri de care ar trebui să ținem seama: „să-i vizităm pe părinți, să-i respectăm ca pe sfinți”, „ascultă marea cu al său cântat/ Cinstindu-ți jurămintele spuse”/, „Să n-ai în veci păreri de rău,/Decât pentru ce n-ai trăit”/, „Nu-i cere astăzi vremii amânare/ Trăiește, nu e timp de împrumut!”/, „Să îmbrăcăm a vieții croială/ Dăruind la rându-ne un gând”/
Potrivit unui clasament special, cel mai scump cadou din lume este Taj Mahal. Domnitorul Shah Jahan a construit această capodoperă în memoria iubitei sale soții Mumtaz Mahal. Întregul complex a fost finalizat în 22 de ani, cu o forță de muncă de 20.000 de lucrători. Un alt cadou celebru a fost cel pe care Richard Burton i l-a făcut lui Liz Taylor la împlinirea vârstei de 40 de ani. Un diamant în formă de lacrimă, având 68 de carate și estimat la aproximativ 1,05 milioane de dolari (la valorile din 1972).
Aceste două cadouri sunt nesemnificative față de cadoul numit viață, un cadou divin a cărei valoare este inestimabilă!
”Focul din noi” este un omagiu adus vieții din exteriorul și din interiorul nostru, o rugăciune de mulțumire adresată lui Dumnezeu.
„Primită-n dar divin e chiar ziua de azi/ Să cântăm viața cât îi suntem soliștii”/,
„Din ziua în care ne-am născut/ Primim o Sfântă binecuvântare/
Pe calea vieții să avem un scut/ Lumina vie să ne fie încântare!”/
Din fericirea care-i ește șezătoare, Mihaela CD ne împarte tuturor „pic cu pic”, iar „Gânduri, vise, fantezii/ Așteaptă să fie explorate”/
„A face poezie înseamnă a atinge corzile inimii și a face muzică cu ele.” -Dennis Gabor
Mihaela CD este o virtuoasă! „Focul din noi”este dovada! Aplauze!
Lăcrimioara Iva
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook