Imagine de 二 盧 de la Pixabay

De ce fiecare-nceput cuprinde-n el sfârşitul?

şi clipele dor uneori mai mult decât ceasurile

şi anotimpurile mai mult decât anii?

Cine va cânta tristeţea mai bine

decât păsările

de la început

ce şi-au îngemănat aripi în rugă

sau cine va povesti mai bine

amintirile

decât primii oameni

care n-au vrut

decât să rămână curaţi?

Sunt amintiri ce dor

şi amintiri ce ne-nvaţă să trăim

sunt bucurii ce trec

şi frământări ce frâng aripi

şi zboruri spre noi înşine

Şi dacă totul trece

de ce trecerea lasă întotdeauna

urme

ce sângerează cu lacrimi

şi ne-nvaţă să cărunţim în tăcere?


Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un like și să distribuiți pagina de Facebook.

Lasă un răspuns