Hapul lingvistic (8)

Îmi reiau observațiile-rugăminți către crainicii radio în general, către doamna Larisa Clempuș și Petru Fugaciu de la România muzical în special, care au impact asupra vorbitorilor români prin funcția publică pe care o ocupă: fiți mai atenți cu vocabularul și cu accentuarea specifică!

Concret, joi 16 răpciune (septembrie) 2021, la ora 10,40, în emisiunea „Arpegio“ crainica numită a intonat grațios de pe foaia redacțională o imprecație la adresa unui interpret pe care l-a numit „versatil“! Așa cum am mai arătat la 24 făurar (februarie) 2021, deschizînd „Dicționarul explicativ al limbii române“ oricine se poate lămuri că „versatilitate f. însușirea de a fi versatil“, înseamnă că este vorba despre o persoană pe care nu te poți nicidecum baza, întrucît are idei schimbătoare, e ușuratică și adeseori capricioasă, cam așa cum se comportă, bunăoară, virusul de laborator elaborat în 2019 în scopuri politico-economice cu care încă se mai luptă omenirea… Or, ilustrul personaj la care se referea doamna în cauză dovedise, de bună seamă, virtuozitate, abilitate, pricepere, talent etc.  

Colac peste pupăză – vorba bătrînească – numitul crainic, la ora 13 a aceleiași zile, vrînd să-l omagieze pe Wilhelm Georg Berger (n. 1929 – d. 1993) – dirijor, compozitor, muzicolog și violist, membru corespondent al Academiei Române – l-a trecut pe negîndite… „în neființă“! Nu știu în ce credință a evoluat și s-a stins acest om de seamă al culturii române, dar bănuiesc a fi cunoscut creștinismul, din moment ce, între multe altele, a compus în 1989 Missa de Crăciun pentru cvartet de coarde, orgă și sopran și Missa de Paște pentru orgă, cvartet de coarde și sopran. Prin urmare, corect ar fi fost să se spună despre el că a murit / a decedat sau, în limbaj mai elevat, a trecut la cele veșnice / în nemurire / în lumea de dincolo / la Domnul Iisus Hristos ori, măcar metaforic, că a trecut în lumea umbrelor.

N.B.: Fiind filolog, nu folosesc nejustificata complicare a scrisului în românește cu „â“, exceptînd cuvîntul „român“ și derivatele sale. Paradigma verbului „a fi“ nu atestă în vorbire pe „sunt / suntem“ etc.; drept urmare, eu rostesc / scriu sînt / sîntem etc. 

București, 16 răpciune 2021

Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un like și să distribuiți pagina de Facebook