Dr. Vasile Astărăstoae – Noi provocări etice: entitățile umane sintetice (embrionii „artificiali”)
sursa foto: vox-cdn.com
Medicina contemporană este influențată de (r)evoluția în câteva domenii esențiale: genetică, imunologie, reproducere și regenerare. Progresele rapide nu au fost însoțite și de un demers etic, care să analizeze impactul pe termen lung a implementării unor noi tehnici în cercetarea și practica medicală. Ne găsim astăzi în fața unor conflicte etice, unele aparent fără nicio soluție de consens. Apariția embrionilor „artificiali” constituie un astfel de exemplu.
Justificarea a fost următoarea:
a. studiul dezvoltării timpurii a embrionului uman este esențial pentru promovarea medicinei reproductive și regenerative;
b. studiile embriologice umane tradiționale se bazează pe specimene de țesut embrionar, care sunt dificil de achiziționat din cauza provocărilor tehnice și a restricțiilor etice.
Soluția propusă – crearea de embrioni „artificiali”/ „sintetici ” realizați prin biotehnologie. Entitățile generate, numite la început „gastruloizi” (Warmflash et al, 2014); „blastoizi” (Hyun et al, 2014); „embrionii sintetici” (Denker, 2014); „embrioni dintr-o farfurie” (Pera et al, 2015); au fost denumite în final „Synthetic Human Entities with Embryo-like Features –SHEEF” (Ash et al, 2017).
SHEEF (entități umane sintetice cu caracteristici asemănătoare embrionilor) sunt deci produse embrionare obținute prin utilizarea celulelor stem pluripotente (PSC).
Experimente cu celule stem pluripotente izolate (PSC) în cultură, efectuate mai întâi cu celule de șoarece (Bedzhov & Zernicka-Goetz, 2014) și mai târziu cu celule umane (Deglincerti și colab., 2016; Shahbazi și colab., 2016), au descoperit că acestea produc corpuri, care pot recapitula polarizarea epiblastică timpurie și formarea lumenului într-un mod care este similar cu etapele incipiente ale dezvoltării cavității pro-amnionice la embrioni obținuți din zigoți (prin act sexual sau în cultură prin inseminare artificială/asistată), dar că nu dezvoltă trăsături epiblastice ulterioare. Acest ultim aspect a fost infirmat. S-a descoperit dezvoltare autonomă (morfogeneză spontană), adică formarea blastoidelor – „chisturi asemănătoare blastocistului indus (iBLCs)”. Această dezvoltare nu a necesitat manipulări fizice specifice, s-a produs spontan printr-un proces asemănător înmuguririi (Kime et al, 2019). PSC-urile nediferențiate nu sunt zigoți sau embrioni. Cu toate acestea, coloniile de PSC-uri pot câștiga autonomie de dezvoltare în procesul care acum este de obicei abordat ca auto-organizare, fie la nivel de organ (organoizi), fie la nivel de embrion timpuriu (blastoizi, diferite niveluri superioare de organizare a embrioizilor), în funcție de starea epigenetică a celulelor stem inițiatoare și de condițiile locale din cultură. În prezent, metodele de a genera embrioni sintetici prin biotehnologii sunt tot mai simple și eficiente. Producerea experimentală de structuri complexe asemănătoare embrionilor de mamifere (de exemplu, blastoide, gastruloide) din celule stem pluripotente in vitro a devenit un domeniu de cercetare în plină expansiune. Deoarece unele dintre aceste modele embrioide par să atingă un grad de complexitate, care se poate apropia de viabilitate, s-a pornit o discuție amplă cu scopul de a ajunge la un consens asupra implicațiilor etice în ceea ce privește acceptabilitatea utilizării acestei tehnologii la oameni. Problema de bază pe care o pun SHEEF-urile nu este deci tehnica, ci este de natură morală.
Câteva întrebări apar în mod frecvent.
1.Este SHEEF uman sau non-uman?
Răspunsul este relativ simplu: Da, este uman pentru că provine din celule umane. Dar acum încep incertitudinele:
a. În ce condiții un grup de celule stem poate începe calea către autonomie în sensul obținerii independenței formării modelelor?
b. Cum poate fi detectată această stare specifică de autonomie de dezvoltare?
c. Cum poate fi controlat procesul?
Observăm că nu avem deocamdată niciun răspuns la aceste întrebări legitime.
2.Care este statutul moral al SHEEF?
Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să apelăm la analogia cu statutul moral al embrionului uman. Dar până în prezent nu există un consens cu privire la statutul moral al embrionului. Statutul moral înseamnă că o entitate are un set de drepturi. Există trei puncte de vedere:
a. embrionii capătă statut moral deplin începând de la concepție;
b. embrionii dobândesc mai mult statut moral prin dezvoltarea lor (statutul moral este emergent din punct de vedere al dezvoltării);
c. embrionii nu au niciun statut moral până la naștere.
Din aceste puncte divergente derivă și absența consensului cu privire la statutul moral al SHEEF. Pentru a elucida statutul moral trebuie întâi să vedem dacă SHEEF sunt un model sau sunt mai mult decât un model și, în consecință, împărtășesc același statut etic ca un embrion natural intact. Apoi pe măsură ce aceste structuri in vitro devin din ce în ce mai complexe și descrierea lor analitică este din ce în ce mai detaliată, cu atât devine mai greu să tragi o linie și să știi când asemănarea devine o identitate a naturii. Ne găsim în fața unui cerc vicios: SHEEF sunt concepute pentru a evita experimentele pe embrioni umani, dar sunt necesare mai multe cercetări asupra embrionilor umani pentru a ști statutul acestora. Absența unor reglementări clare cu privire la aceste tehnologii emergente provine dintr-o dezbatere nerezolvată în jurul cercetării embrionilor umani naturali și dintr-o opinie comună conform căreia trebuie să se rezolve problema statutului moral al embrionului uman înainte de a reglementa surogatul. (…) – integral pe blogul autorului, dr. Vasile Astărăstoae.
- MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. Intrați direct pe site pentru a vă informa, abonați-vă și contactați-ne: aici
Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un like și să distribuiți pagina de Facebook