Președintele Franței nu mai vrea ca SUA să vorbească în numele Europei: „Câtă vreme noi, europenii, vom delega dialogul (…) nu vom putea rezolva niciun conflict.”

„Câtă vreme noi, europenii, vom delega dialogul (…) nu vom putea rezolva niciun conflict, pentru că, dacă îi lăsăm pe alții să vorbească în numele nostru, nu vom putea contribui la propria noastră securitate colectivă”, a declarat președintele Franței pentru Journal de Dimanche, citat de Agerpres.

Potrivit unor surse de la Palatul Elysée, se preconizează ca întâlnirea de astăzi dintre Macron și Putin să aibă loc la prânz, ora Moscovei. În afară de cei doi lideri, la întâlnire vor participa doi traducători și, posibil, doi asistenți care să ia notițe. Nu vor fi prezenți nici miniștri, nici consilieri.

Aceasta conversație față în față are ca obiectiv să genereze un mediu propice pentru „evitarea unei degradări a actualei situații”, în condițiile în care Rusia a desfășurat circa 130.000 de militari la frontiera cu Ucraina.

Totuși, Palatul Elysée nu crede că doar vizita în sine va rezolva conflictul, dar poate fi un excelent punct de plecare, Macron și Putin vorbind de cel puțin patru ori la telefon de la izbucnire tensiunilor de la frontiera ruso-ucraineană în urmă cu două luni.

De remarcat că Putin şi Xi Jinping s-au întâlnit la Beijing, la deschiderea Olimpiadei. „S-au văzut, s-au plăcut, s-au înţeles, şi-au reînnoit jurămintele: din mariajul ruso-chinez s-a născut acum un mamut politico-militar, căruia nimic nu-i va mai putea sta, teoretic, în cale. Ceva mai puternic decît Pactul de la Varşovia s-a născut la Beijing”, scrie în Monitoul Apărării și Securității, istoricul Marius Oprea. China nu este o țară războinică și asta poate influența și comportamentul Rusiei. În plus implicarea economică a statului chinez în UE este enormă. O mare parte a investițiilor directe chinezești, atât de stat cât și private, este concentrată în statele cu economii puternice precum Franța și Germania. Italia a devenit prima economie europeană majoră care s-a alăturat mega-proiectului de infrastructură ”Drumul Mătăsii”. Iar exemplele pot continua.

În afară de interesele geo-politice, pentru unele țări din Europa, vor conta mai mult relațiile economice pe care nu sunt dispuse să le piardă. Iar semnalul îl dă chiar președintele Franței. În urmă cu zece ani, vizita președintelui rus Dmitri Medvedv la Paris a marcat semnarea unor acorduri economice fără precedent între cele mai mari firme din Franța și Rusia.

Să nu uităm nici Turcia, care ca țară membră NATO, cu a doua armată în Alianță, după SUA, are un cuvânt greu de spus în conflictul de la granița ruso-ucrainiană. Președintele Recep T. Erdoğan s-a oferit să medieze conflictul dintre Rusia și Occident. A semnat la Kiev un acord de liber schimb, a îndemnat la calm, dar dorința sa de a nu supăra nici Rusia, nici NATO sau la fel de puțin pe amândouă pare să fi rămas principala preocupare.Sub conducerea lui Recep Tayyip Erdoğan, Turcia joacă la două capete. Cumpăra armament din Rusia, spre revolta aliaților din NATO, dar vinde drone Ucrainei, supărând Moscova.

În același timp, Turcia este a patra destinație de export pentru UE, iar indicatorii macroeconomici sugerează multe oportunități de creștere pentru economia turcă, în relația cu țările europene.

Pentru a nu periclita starea economia și așa instabilă a UE, Macron nu mai vrea ca SUA să negocieze conflictul de la granița ruso-ucrainiană în numele Europei. Mesajul său ar putea fi urmat și de liderul de la București care trebuie să înțeleagă că România are nevoie de stabilitate politică, socială și, în special, economică, pentru a depăși criza internă fără precedent.

• MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. Intrați direct pe site pentru a vă informa, abonați-vă și contactați-ne: aici

Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook