Marketing farmaceutic (I)

În anii ’70 ai secolului XX, fascinantul filozof Ivan Illich își prezenta opiniile radicale despre instituțiile medicale în Medical Nemesis: The Expropriation of Health (1975). El a contestat ideea că medicina modernă a dus la o reducere generală a suferinței umane și a afirmat că omenirea era, de fapt, afectată de un număr tot mai mare de afecțiuni cauzate de intervenții medicale. Mai mult, el a susținut că medicina modernă, părând că oferă remedii pentru aproape toate afecțiunile – inclusiv pentru multe care nu fuseseră considerate patologice de generațiile anterioare – a oferit o falsă speranță că orice suferință ar putea fi evitată. Efectul, a concluzionat el, a fost de a submina resursele individuale și comunitare ale oamenilor pentru a face față greutăților inevitabile ale vieții, transformându-i astfel în consumatori pasivi de servicii medicale (Enciclopedia Britanica, 2019).

Pe 17 iulie 2016, Michelle Llamas reia unele dintre ideile sale în Side effects for sale: Big Pharma marketing machine (actualizat în 29 iunie 2021). „A convinge oamenii că sunt bolnavi și au nevoie de un medicament este o industrie de mai multe miliarde de dolari. În 2015, Big Pharma a stabilit un record de 5,4 miliarde de dolari în reclame direct-to-consumer (DTC), potrivit Kantar Media. Și a dat roade pentru Big Pharma. În același an, americanii au cheltuit un record de 457 de miliarde de dolari pe medicamente eliberate pe bază de rețetă. De asemenea, americanii plătesc mai mult pentru medicamente și dispozitive decât orice altă țară.”

Big Pharma este un termen folosit în ultimele decenii ale secolului XX pentru 14 cele mai mari companii farmaceutice din lume, cotate la bursă. Peste 80% din medicamentela protejate de brevete și foarte scumpe aparțin Big Pharma. Se aduce drept argument cheltuielele mari induse de cercetare și faptul că doar 2% din cercetări sunt însoțite de realizarea unui medicament nou. Cu toate acestea, profiturile nu au fost influențate, deoarece cheltuielele din cercetare au fost acoperite prin creșterea prețului medicamentelor și prin mașina de marketing. În 2021, profiturile Big Pharma pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă sunt de așteptat să ajungă la 610 miliarde de dolari (Drugwatch 2021). Relația dintre banii cheltuiți pe marketing și costurile mai mari ale medicamentelor este greu de ignorat. Deși o serie de lucruri influențează prețurile medicamentelor, argumentul Big Pharma pentru creșterea costurilor medicamentelor a fost de multă vreme ideea că este nevoie de mulți bani pentru a aduce un medicament nou pe piață. Companiile se grăbesc să spună că sunt obligate de costurile mari de cercetare și dezvoltare să perceapă prețuri mai mari pentru a recupera ceea ce au cheltuit.  Dar adevărul este că se cheltuiesc mult mai mulți bani pe vânzări și marketing decât pe cercetare și dezvoltare. De exemplu, în 2013, una dintre cele mai mari companii de medicamente din lume, Johnson & Johnson, și-a cheltuit peste dublu costurilor de cercetare și dezvoltare pentru marketing (Consumer Reports, 2016).Acest lucru nu trebuie să ne mire. Contrar celor frecvent afirmate despre altruismul și umanismul industriei farmaceutice, companiile farmaceutice nu sunt organizații caritabile. Ei nu se ocupă de educație, de filantropie, sau de ameliorarea sărăciei sau chiar de îngrijirea sănătății. Afacerea lor este să producă și să vândă medicamente.

Marile companii farmaceutice folosesc patru metode de promovare: publicitate directă către consumatori (Direct to Consumer-DTC),campanii de marketing deghizate în studii clinice, marketing pentru mediciși marketing-ul off-label.

1. Publicitate directă către consumatori (Direct to Consumer-DTC)

Publicitatea directă către consumator (publicitatea DTC) este marketing direcționat direct către un consumator din industriile care necesită un intermediar – vânzător. Companiile farmaceutice folosesc frecvent publicitate DTC pentru a ajunge la clienții lor. Unele tipuri comune de publicitate DTC includ anunțuri de revendicare a produselor, anunțuri de memento și anunțuri de ajutorul previzionat al unui produs. Până în 2015, SUA și Noua Zeelandă erau singurele țări în care DTC era legal. Apoi, sub formă directă sau indirectă (declararea unor medicamente drept „suplimente alimentare” sau OTC – nu necesită rețetă) publicitatea a pătruns agresiv în majoritatea țărilor. Suporterii DTC susțin că astfel se educă publicul, crește comunicarea dintre medic și pacient și le reamintește pacienților să-și ia medicamentele. „Pacienții care întreabă despre un medicament [pe care îl văd în reclamele DTC] au șanse mai mari să obțină un standard de îngrijire mai bun decât cei care nu întreabă. Așadar, partea de început a conversației privind publicitatea directă către consumatori este ca ea este un beneficiu pentru pacienți”, a declarat John Kamp, director executiv al Coaliției pentru Comunicarea în domeniul Sănătății, pentru Drugwatch, în 2019. Adversarii DTC susțin că există câteva probleme controversate constând în informații înșelătoare sau false, insuficiente informații despre riscuri și că încurajează tratamentele costisitoare. În primul rând, afirmă ei, reclamele nu educă. „Dacă scopul real este acela de a educa, realitatea nu arăta așa. Scopul este de a convinge. Aceste reclame educă oamenii la fel de mult precum reclamele pentru machiaj. Vă educă să vă spuneți că acest produs există și că este grozav.” declara Diana Zuckerman, presedinte la The National Center for Health Research (NCHR). Deși pacienții pot simți că reclamele la medicamente îi educă despre tratamente și boli, nu există dovezi suficiente că oamenii păstrează de fapt informații utile. De fapt, descoperirile din studii arată că amintirile oamenilor sunt înclinate spre amintirea beneficiilor din reclamele DTC și nu a riscurilor.

Potrivit Consumer Reports (2016) multe reclame pentru medicamente sunt înșelătoare și ar putea încuraja pacienții să caute tratamente costisitoare. (…) – continuarea pe blogul autorului, Dr. Vasile Astărăstoae.

sursa foto: famart.edu.br

• MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa, abonați-vă și contactați-ne: aici.

Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook.

MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează