Interviu cu dr. Emil Silvestru, geolog și speolog român

Transilvania – pentru urechile occidentale îmbibate de Hollywood, numele acestei provincii românești probabil evocă imagini bântuitoare cu ceață, lilieci și aristocrați cu pelerine negre, cu accente Bela Lugosi.

De fapt, contele Dracula din romanul lui Bram Stoker a derivat probabil dintr-o figură reală a istoriei României, prințul Vlad de la mijlocul secolului al XV-lea. Tatăl său a fost Vlad Dracul[1], așa că a fost numit Vlad Drăculea (fiul lui Dracul). Vlad cel mic și-a câștigat porecla, „Vlad Țepeș”, prin obiceiul său de a trage oamenii în țepi ascuțite. Se spune că el a abordat problema sărăciei invitând toți cerșetorii și săracii țării sale la un ospăț gratuit – apoi a ars clădirea cu toți în interiorul ei.[2]

Din nefericire, România nu s-a recuperat încă după ultimul rău despotic suferit, comis de celebrul dictator comunist Nicolae Ceaușescu (1918–1989) înainte de executarea sa în decembrie 1989.

Într-un orășel din Transilvania, în 1954, Emil Silvestru s-a născut în această lume ca o umbră postbelică a represiunii, fricii și poliției secrete comuniste. De la vârsta de 12 ani, a început să fie fascinat de numeroasele peșteri și alte caracteristici carstice[3] din regiunea sa, care au condus în mod firesc la studiul geologiei.

În 1979, după cinci ani de studii, a obținut diploma de master[4] la Universitatea de stat din capitala Transilvaniei, Cluj-Napoca. În timpul studenției, el începuse deja să publice lucrări de cercetare în domeniul „carstologiei”[5], un studiu interdisciplinar al regiunii calcaroase și al trăsăturilor sale care îi captaseră atenția în tinerețe.[6]

După absolvire, nu mai avea rost să se înscrie la un doctorat în geologie. După cum explică Emil, până la revoluția din 1989, „astfel de lucruri au fost decise de soția semianalfabetă a lui Ceaușescu, Elena, care a hotărât împotriva doctoratului în geologie”. Așa că și-a petrecut următorii șapte ani în explorări geologice în nordul României. A câștigat experiență în geologia anumitor tipuri de corpuri de minereu și a descoperit mai multe zăcăminte în valoare de aproximativ un milion de tone de minereu de plumb/zinc.

Emil Silvestru urcă într-o peșteră.

În acest timp, spune el, „mi-am continuat investigațiile speologice [peșterilor], descoperind procese carstice în timpul fazei pneumatolitice[7] – o premieră mondială – și investigând, de asemenea, multe peșteri hidrotermale [cu apă fierbinte].

În 1986, a început să lucreze la Institutul de Speologie Emil Racoviță (primul din lume, fondat în 1920). El spune, „hobby-ul meu devenise acum serviciul meu (serviciu + hobby)”.

Soția sa Flori, fostă sportivă în echipa națională a României, a fost o credincioasă baptistă cu mulți ani înainte ca el să devină. El spune: „Asta nu a adus decât probleme din partea regimului comunist. Începusem deja să mă îndoiesc de dogma ateistă pe care o învățasem. Prin munca mea științifică am ajuns să realizez că ordinea, frumusețea și reglajul fin cu care este construită lumea nu pot proveni din haos și în mod aleator – eram sigur că există un Proiectant.

„Și multă vreme, asta a fost suficient pentru egoul meu umflat. Îmi amintesc că am întrebat-o pe Flori, care îi citea în mod regulat Biblia, când avea să termine „acea carte”. Cred că atunci Dumnezeu a început să lucreze cu mine.”

Întâlniri secrete

Emil mi-a spus că, deși vizionarea videoclipurilor creștine era ilegală, era foarte populară într-o țară care gemea sub represiunea comunistă. Când filmul lui Zefirelli, Iisus din Nazaret, a sosit în România în format video, „văzându-l în secret a devenit un act nobil de rezistență față de regim”, spune Emil.

„Așa că brusc m-am trezit mergând în locuri îndepărtate, uneori în zone muntoase izolate, adesea în casele țăranilor săraci, invitat să ajut la difuzarea filmului. Uneori, până la trei filme într-o noapte, Cele zece porunci și Quo Vadis în plus. Nu aveam facilități de dublare, așa că a trebuit să fac traducerea în direct, de 47 de ori în total. După un timp am fost foarte familiarizat cu imaginile și am preferat să mă confrunt cu publicul în timp ce traduceam. Nu m-am putut abține să nu observ impactul profund pe care toate acestea îl aveau asupra oamenilor.”

Într-o noapte, au trebuit să călătorească într-o locație secretă, aflată la 46 km distanță. Pentru a minimiza șansele de detectare, Emil a fost dus acolo într-o mașină, un Mercedes, și condus înapoi într-un alt vehicul. El spune că a fost „o bătaie de joc a unei mașini — o veche imitație românească a Gaz-ului sovietic. Ne-a luat cinci ore să ne întoarcem. Temperatura exterioară era de minus 25°C, așa că eram aproape înghețați când ne-am întors la mine.”

Într-o noapte, încă necreștin, a fost programat să facă traducerea după ce a petrecut 4-5 ore într-o mină care, spune el, „era atât de plină de gaze încât flacăra deschisă a unei lămpi de carbură nu ar arde. A fost o situație amuzantă în acea noapte – creierul meu era atât de gazat încât cu greu puteam traduce!”

Cu atâtea întâlniri, exista un risc mare de a fi prins de poliția secretă. „Dar Dumnezeu era în control”, spune Emil. La doar o lună după ce s-a transferat din zonă pentru un nou loc de muncă, s-a descins la un astfel de spectacol clandestin, iar video recorderul și casetele pe care le folosea au fost confiscate. (…) – integral pe facerealumii.ro.


[1] Pentru că a fost cavaler al ordinului dragonului (= draco în latină, drac în româna veche).

[2] Dr. Silvestru ne-a spus că, „potrivit istoriei noastre, a tras în țeapă constant tâlharii și hoții de buzunare. Prin urmare, vizitatorii străini au fost uimiți să afle că o poșetă plină cu aur căzută în mijlocul drumului va rămâne acolo zile întregi, deoarece nimeni nu îndrăznea să riște să o ia”.

[3] Carstul este un termen care inițial se referea la regiuni sterile de calcar și dolomită, remarcate pentru formele de relief spectaculoase și distinctive și cu caracteristici substanțiale de drenaj subteran – peșteri, râuri subterane etc. A ajuns să se refere mai mult la întregul geosistem, deasupra și sub pământ – vedeți și nota 5.

[4] Acesta este cel mai apropiat echivalent în termeni occidentali – includea o disertație de 60 de pagini.

[5] Această disciplină abordează carstul ca geosistem. Dr. Silvestru spune: „Carstologia se ocupă, așadar, de toate caracteristicile (supra și subterane, fizice și biologice) legate de calcare, inclusiv, de exemplu, sursele majorității râurilor care ajung în calcare”.

[6] Există o oarecare confuzie între înțelegerea anglo-saxonă și cea latină a „carstului”, pe care pionierii români și francezi în această lucrare, în principal dr. Silvestru, încearcă să o clarifice cu o terminologie geologică mai riguroasă.

[7] Pneumatoliza: alterarea rocii sau cristalizarea mineralelor prin emanații gazoase din stadiile târzii ale unei magme în solidificare.


  • MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. 
  • Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa. Contactați-ne: aici.
  • Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook.

MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoareContează pe ȘTIRI ce contează

Lasă un răspuns