Un film (încă) de actualitate
cinemagia.ro
Am revăzut pe unul dintre canalele HBO Între Chin și Amin în regia lui Toma Enache.
- Recitindu-mi cronica din „Revista de lingvistică și cultură românească“, nr. 22 / 2019 (https://limbaromana.org/revista/si-chin-si-amin/) realizez că-i lipsește explicit emoția vizionării redată în cheia tensiunii politice a prezentului covidic tinzînd spre totalitarism.
De aceea, glosez că, dacă mai există semeni de-ai mei care n-au văzut filmul acesta ori altele – de pildă vreo ecranizare-document în regia lui Nicolae Mărgineanu –, n-au citit măcar o pagină din vasta memorialistică apărută după 1990, nu li s-a spus pînă acum nimic despre „fenomenul Pitești“, despre Canalul Dunăre-Marea Neagră ori despre deportările în Bărăgan, ar trebui să se grăbească; vorba lui Marin Preda, a cărui comemorare s-a făcut anul acesta: „timpul nu mai are răbdare“. Îndrăznesc chiar să formulez aserțiunea că tocmai dintre cei care au ignorat pînă acum aspectele acestea ale istoriei recente a poporului răstignit de ateismul prăbușit peste el de la răsărit s-au recrutat majoritatea inșilor „vaccinați mARN“ și a celor ce poartă măști pe stradă cobindu-ne, parcă, întoarcerea la absurdele și inutilele restricții din 2020-2021; tocmai de asemenea oameni covidici are nevoie echipa satanică de la Davos și toți cei care doresc „resetarea“ lumii…
Filmul Între Chin și Amin este o prefigurare a iadului, așa cum constată unul dintre personaje și – aș recurge la o metaforă de sezon – un… „vaccin“ împotriva amneziei care tinde să devină generală într-o țară unde oamenii sînt obligați să se preocupe de facturile la electricitate și de promoțiile cu produse expirate de la Megaimage, de la Lidl etc. Atrocitățile din temnițele comuniste sugerate cinematografic de chipurile desfigurate ale deținuților, de înjurăturile lui Ciumău, de strangularea surorii fraților Caraman, de pierderea memoriei iubitei eroului Tase Caraman ar trebui amplificate la scara întregului Est lăsat pradă hrăpărețului imperiu satanist ce-a concretizat holocaustul roșu marxist conceput ieri-alaltăieri de mințile fraților ideologici ai contemporanilor noștri neomarxiști Gate și Swabb. Occidentalii n-au simțit atrocități ca acestea pe propria lor piele și, dacă află despre ele, le expediază ca evenimente întîmplătoare, ori drept povești din filmele holywoodiene, dacă nu „pierderi colaterale“, așa cum sînt școliți politicienii care decid din cînd în cînd chiar războaie, dacă ele corespund idealurilor de „fericire și bunăstare generală“ prevăzute punct cu punct în agenda resetării. Nu trebuie să ne mire această mentalitate pragmatică, deoarece mulți s-au debarasat demult de „învechita“ credință creștină care le încorsetează libertățile hedoniste cu „fleacuri“ precum cele zece porunci sau cu sfaturi de viață precum să faci semenilor tăi doar ceea ce-ți place ție însuți; occidentalii de rînd n-au habar despre istoria recentă a continentului, iar elitele lor o ignoră, nu cunosc realitățile socio-politice din Estul european dar își hrănesc imaginația cu lozinci denigratoare precum aceea enunțată deunăzi de un oarecare europarlamentar german: „sînt prietenos cînd spun că România este Vestul Sălbatic al Europei“[1]. Din această viziune falsă decurge politica globalistă ce socotește nimerită organizarea unor noi și noi comisii de „experți“ pentru coloniile mai nou primite în lagărul „democrat“ și „civilizat“. Ochii occidentalilor sînt legați să nu-și vadă bîrna din propriii ochi, unii vrînd să facă ordine în curtea esticilor fără a se ocupa de ogrăzile lor unde s-a banalizat consumul de droguri, iar atentatele teroriste, violurile provocate de migranții ilegali își dau mîna cu politica energetică absurdă care-i va împinge la soluția unei haine-n plus (aceasta era recomandarea ceaușistă cînd regimul obligase România la restricții – le reamintesc cititorilor mai tineri).
Un final fericit-lacrimogen pentru protagoniști i-a conceput peliculei sale Toma Enache, dar spectatorului îi rămîne vie sarcina de a medita cum a fost cu putință holocaustul roșu care a generat atîtea crime și ce ar trebui să facă fiecare pentru a nu se mai ajunge la asemenea grozăvii totalitariste. Foarte îngrijorător e că dezbinarea gîndită demonic odinioară în închisorile propriu-zise „reeducați“ vs. „nereeducați“ care avea ca în oglindă în marea închisoare de afară altele precum „oamenii muncii din uzine și de pe ogoare constructori ai socialismului“ vs. „dușmanii poporului“ („chiaburii și moșierii“) și „membrii de partid“ vs. „nemembrii de partid“ izvorăsc din aceeași logică precum cele de astăzi „vaccinați“ vs. „nevaccinați“, „mainstream media“ (=„presa oficială, adevărată“) vs. „presa «alternativă», falsă“. Așadar dezbină și stăpînește!
Nu se poate omite drept încheiere un scurt comentariu despre halucinantul dialog telefonic dintre fostul torționar Ciumău și o subalternă – ambii reprezentanți ai „emanaților“ care au manipulat în folosul lor Revoluția din 1989 rămînînd voioși la putere după ce și-au renegat știutele idealuri marxiste –: acest schimb de cuvinte constituie adevăratul mesaj-avertisment de stringentă actualitate al filmului, pe care, ce-i drept, majoritatea românilor inteligenți l-au pecetluit într-o zicere pe cît de lapidară, pe-atît de cutremurătoare: „la vremuri noi, tot noi!“…
Să ne străduim să ne iubim, așadar, creștinește „noii“ vrăjmași rugîndu-ne: dă-ne putere, Doamne, Iisuse Hristoase, ca în tot felul de ispite fiind duși de uneltele potrivnicului – chiar chinuri de moarte de-ar fi, precum Tu Însuți le-ai înfruntat zicînd „Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac!“ –, să nu abjurăm spre a rămîne pe calea mîntuirii spre slava Ta, a Tatălui și a Sfîntului Duh! Amin!
București, 8-9 brumărel 2022
[1] Cf. r3media.ro
- Suntem cenzurați online/pe rețelele de socializare. Zilnic, puteți accesa site-ul pentru a vă informa.
- Contactați-ne oricând.
- Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un ,,Like” și să distribuiți pagina de Facebook (conținut exclusiv).
- Pentru o presă independentă, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!
MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Contează pe ȘTIRI ce contează!