Penița de mare

facerealumii.ro

Biblia spune că Dumnezeu a creat vietățile pentru a se reproduce „după felul lor” (Facerea 1). Tindem să considerăm acest lucru de la sine înțeles; un câine naște un câine, un papagal naște un papagal, o sămânță de măr produce un măr. Este un principiu bine stabilit al biologiei pe care chiar și copiii mici îl înțeleg.

Povestea evoluției afirmă că un „tip” de vietate se poate transforma într-un alt „tip” – și că acest lucru s-a întâmplat de nenumărate ori, de-a lungul a sute de milioane de ani. În această poveste, se spune că fosilele, care sunt rămășițele unor organisme care au fost vii cândva, înregistrează aceste schimbări. În orice caz:

  1. Formele de tranziție, sau tipurile intermediare, se remarcă prin lipsa lor din registrul fosil, când ar trebui să fie abundente. Specialiștii evoluționiști în fosile au recunoscut acest lucru.[1] Pentru a rezolva această inconsecvență, unii și-au imaginat că vietățile s-ar putea schimba dintr-una în alta atât de repede încât să nu lase nicio dovadă fosilă a unei astfel de schimbări.[2] Este aceasta versiunea paleontologilor a „câinelui care a mâncat tema de casă”?
  2. Fosilele arată în mod persistent lipsa schimbării. Multe dintre organismele de astăzi pot fi identificate ca forme fosile aproape identice în straturile de rocă – „fosile vii”. De fapt, aproape orice tip de organism viu astăzi este o „fosilă vie”.

Dr. Carl Werner a studiat în profunzime fosilele vii, vizitând muzee din întreaga lume pentru a le găsi și înregistrând multe exemple în cartea Living Fossils, cu fotografii frumoase realizate de soția sa Debbie. După cum spune Dr. Werner, „fosilele vii sunt în muzeele de pretutindeni și importanța lor nu poate fi exagerată. Ele dovedesc că viața nu s-a schimbat de-a lungul timpului.”

Carl subliniază că multe fosile vii nu sunt recunoscute, deoarece paleontologii tind să dea formelor fosilizate nume destul de diferite față de cele vii. Din cauza credințelor lor evolutive, cei mai mulți dintre cei care lucrează la ele nu se așteaptă să găsească fosile „vechi” ale creaturilor vii – evoluția ar fi trebuit să le schimbe dincolo de recunoaștere. De asemenea, mulți oameni nu sunt familiarizați cu creaturile marine vii care apar atât de proeminent în registrul fosil.

Penița de mare prezentată aici, un tip de „coral moale”, este o fosilă vie „extremă”, pentru că evoluționiștii îi atribuie o „vârstă” de 560 de milioane de ani! Aceasta este o fosilă comună în rocile etichetate ca fiind din Ediacaran (adică „pre-Cambrian”). Cu toate acestea, este clar o peniță de mare. Muzeul Australiei de Sud recunoaște acest fapt în etichetă. Caracteristicile sunt în mod clar cele ale unei penițe de mare, cu baza, tulpina (rahisul) și „frunzele de polip” caracteristice. (…) – integral pe facerealumii.ro.


Autor: Don Batten
Sursa: Creation.com | Sea Pens

Traducător: Cristian Monea


[1] Sarfati, J., Refuting Evolution, chapter 3: The links are missing; creation.com/re-3.

[2] Batten, D., Gould grumbles about creationist ‘hijacking’J. Creation 16(2):22–24, 2002; creation.com/gouldgrumble.


  • Suntem cenzurați online/pe rețelele de socializare. Zilnic, puteți accesa site-ul pentru a vă informa.
  • Contactați-ne oricând.
  • Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un ,,Like” și să distribuiți pagina de Facebook (conținut exclusiv).
  • Pentru o presă independentă, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservatorContează pe ȘTIRI ce contează!

Lasă un răspuns