Lampa din fereastră

pixabay

Luminile se sting pe rând; și lampa din fereastră. În casă miroase a gaz, lampa stă să se stingă. Săracul își aprinde chiștocul găsit lângă baraca în care locuiește și își cercetează pantofii decolorați, luați de la gunoi. Nu-și amintește nici numele, nici vârsta, toți îi zic ,,bețivul”. Își amețește, cu cele două fumuri de țigară umedă, patima învechită, ca și el, ca și hainele sale.

Adoarme peste gânduri ascunse-n așternutul murdar, sub perna ruptă. Cine știe că sufletul plânge? Că s-a rupt în tot atâtea bucăți, câte seri de singurătate și durere i s-au strecurat prin gratiile mărunte ale ochiului de geam. Cine mai știe? Doar pereții și frigul și câinele credincios care bate, din când în când, în ușă, făcându-l să tresară la gândul că poate îl mai caută cineva. Doar degetele salciei pletoase, ca niște lumânări lungi, îi bat la geam și cucuveaua prietenoasă pe care nu are cine s-o alunge. Fără să știe, în noapte, deasupra lui, a săracului cu nume de sfânt (Gheorghe), coboară îngeri. Îl privesc duios și-și spun că, în iarna asta, îl vor lua cu ei. Va muri înghețat, așa cum se întâmplă, în fiecare iarnă, cu cei săraci.

Oricum, nu-l va plânge nimeni. Poate sclipirile de gheață ale bradului din cimitir și micuța cruce de lemn și cucuveaua, singura care-și va muta casa lângă el.

Luminile noastre se sting pe rând. Doar lampa din fereastră mai luminează, timp de patruzeci de zile, pentru sufletul săracului.

25 octombrie 2022


  • Suntem cenzurați online/pe rețelele de socializare. Zilnic, puteți accesa site-ul pentru a vă informa.
  • Contactați-ne oricând.
  • Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un ,,Like” și să distribuiți pagina de Facebook (conținut exclusiv).
  • Pentru o presă independentă, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservatorContează pe ȘTIRI ce contează!

Lasă un răspuns