Biblica. Atlasul Bibliei. O prezentare socială, istorică și culturală controversată! (1)

Poate fi considerat cel mai complex și sintetizat atlas al Bibliei editat până astăzi care înfațișează veridic povestiri dramatice, personaje charismatice și locuri de semnificație istorică din Biblie. Este alcătuit de o echipă internatională de scriitori, cercetatori universitari și studioși ai Bibliei.

Are totuși o problemă în ceea ce privește interpretarea anumitor evenimente istorice și asta dovedește realmente diferențele culturii celor două Europe istorice. Pentru orice est-european de credință creștin-ortodoxă, anumite pasaje legate de originea scrierii și a răspândirii Bibliei sunt intrepretate subiectiv și cu grave erori istorice. În cele ce urmează, vom relata, în funcție de timp, în mai multe episoade, astfel de exemple controversate și tratate superficial de autori.

“În sec. IX d. Hr. Chiril și Metodiu, doi călugări din Grecia, au mers în Moravia(azi Slovacia), au creat un alfabet și au tradus Biblia în limba slavă veche. De aici Biblia a fost dusă în regiuni care în prezent fac parte din Bulgaria, Serbia, Muntenegru, România și Rusia. Probabil că, fără alfabetele neobosiților misioanari, popoarele din Europa de Est nu ar fi deprins încă multă vreme cititul și scrisul “(Biblica. Atlasul Bibliei. O prezentare socială, istorică și culturală, editura LITERA, p. 20).

N-aș fi început interpretarea istorico-culturală dacă acest atlas ar fi respectat standardele minime ale deontologiei profesionale. Din păcate, acest paragraf conține grave erori istorice și o interpretare superficială neștiințifică care merită sancționată pentru subiectivismul său creat din considerente religioase.

Argumentăm cele menționalte astfel:

  • trebuie amintint faptul că inexistența unui alfabet național în antichitate, nu presupune neștiința de carte a nemurilor est-europene care sunt printre primele formate și creștinate fără citit și scris, cu alte cuvinte lipsa izvoarelor istorice nu certifică faptul că aceste popoare n-ar fi citit sau scris în alte limbi de circulație, ca de exemplu greaca, latina, ebraica etc.;
  • numărul mic al izvoarelor istorice din intervalul de timp sec. (IV-XIII) nu pot forma o opinie unanimă față de aceste popoare, dovadă că orice interpretare poate fi contestată și catalogată neștiințifică și discriminatorie;
  • noile studii istorice și descoperiri arheologice (contestate de specialiști pe considerente politice!) susțin existența a unui alfabet getic și nu gotic, inventat de misionarul Wulfila, episcop al Capadociei (Turciei de azi), cum fals a transmis istoriografia latinistă până acum;
  • ca istoric, este necinstit să folosești cuvântul “probabil”, indiferent de certitudinea contextului istoric cercetat.

Va continua!


Pentru o presă independentă, fără cenzură, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo

Lasă un răspuns