Castrul roman de la Puţinei (com. Malovăţ, jud. Mehedinţi)

          Puţinei (com. Malovăţ, j. Mehedinţi).[1] Un castel de piatră bine păstrat (numit de localnici Cetatea lui Negru Vodă) se vede aici în faţa fostului ocol silvic Malovăţ, lângă pârâul Pleşuva, ce se varsă în Topolniţa, constituia un punct înaintat al castrului Drobeta, fiind aşezat la confluenţa a doua importante văi, unde se uneau două drumuri: unul venea de la Isverna, Balta, Gradeţ, Baloteşti, iar altul de la Sarmizegetusa, prin Bumbeşti, Pinoasa şi Cătune. Castrul de la Puținei a fost păzit de trupe trimise din garnizoana Drobetei. A fost identificat întâi de Tocilescu şi Polonic, pe a căror hartă arheologică figurează. O schiţă i-am ridicat personal, la suprafaţa terenului. De formă dreptunghiulară, e orientat N – S şi măsoară aproxirnativ 40 x 100 m. La colţuri are turnuri pătrate neobişnuite, care ies mult în afară frontului zidului mare. Un turn e de mărimea 7 x 7 m şi are zidul gros, (că şi cel exterior) de 0,80 m. Turnurile de la E au fost distruse de apă. Acum, 30 ani a fost mult stricat la turnul de SV de nişte căutători de comori.                                                  

Zidul se păstrează aici până la o înălţime de 2 m. Valul interior şi şanţul de protecţie sunt de asemenea vizibile. Existenţa unei aşezări civile se remarcă la N şi V de cetate (cărămizi şi ceramică). Lipsa de săpături arheologice şi forma neobişnuită a acestui castru i-a determinat pe unii cercetători să-l identifice ca feudal. Problema rămâne nerezolvată. Sigurele imagini păstrate care atestă  importanța istorică a locațității sunt cele postate de site-urile menționate. Prima nu se cunoaște vechimea și datează probabil din vremea ultimelor cercetări arheologice efectuate de D. Tudor. Imaginea cu biserica de lemn îi aparține unei publicații ortodoxe Foaie periodică, gratuită, a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi din Anul XI (2013), nr. 262 (16-30 Septembrie) și nu știm dacă biserica amplasată se află în apropierea vechiului castru. Ceea ce știm este că autorul publicației este Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA preotul satului care a avut și preocupări de conservare a vechilor ruine romane și de menținere a tradiției locale pe lângă cele editoriale.

                                                                                                                             Ionel Cioabă, 3 aprilie 2014

Pentru o presă întru adevăr, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo.