Castrul roman de la Racoviţa (jud. Vâlcea) – continuare

    “Forma lagărului este dreptunghiulară, de dimensiunile 101,10 X 112, 41m şi e înconjurat de un zid gros de 1,50 m, păstrat pe 0 înălţime de 0,50-1,00 m. Zidăria e formată din piatră de, carieră prinsă cu mortar. Numai la colţuri şi porţi s-a folosit şi cărămidă de mărimea 0,30 x 0,40 m. Colţurile castrului sunt rotunjite, ieşite cu 0,25 m în afară, pe o lungime de 11,65 m. Au câte un turn trapezoidal, cu zidăria groasă de 0,80 m şi înaltă acum de 0,40 m. Turnul de la SE are laturile lungi de 3,77 X 3,85 X ,50 m,cu o secantă la colţurile interioare de 7,55 m; cel de NE: 3,8 X 4,20 X 3,30 m, cu secantă de 7,32 m; cel de NV: 3,20 X 3,25 X 3,58 m, cu secantă de 6,70 m şi cel de la SV: 3,80 X 3,30 X 3,50 m, cu secantă de 6,70 m.  În ruinele lor s-au aflat dărâmături dintr-o singură epocă. Sondajele n-au putut preciza existenţa unei fossa protectoare a zidului. Ca formă porţile sunt identice, diferă numai dimensiunile lor. Poarta praetoria (la E) e deplasată cu 1,30 m mai spre N faţă de mijlocul laturii (unde îi era locul), era largă de 4,73 m, pavată la intrare cu lespezi mari de piatră, e flancată de două turnuri interioare ce măsoară în exterior: 5 X 6,05 X 5,10 X 6,05 m. Ca şi la turnurile de colţ, ele au zidul îngroşat (1,75 m), iar în interior e redus la 0,80 m şi păstrat pe 0 înălţime de 0,40 m. Avea o singură închidere între doi uşori de cărămidă aşezaţi la frontul zidului şi de mărimea 0,70 X 1,20 m. Porta decumana (la V) faţă de colţurile respective cade la 37,85 m şi 41,70 m, fiind şi ea deplasată. Identică, ca formă, cu cea principală apare largă între uşori de 4,77 m; turnurile măsoară în exterior 5 X 4,50 m şi au deosebit numai zidul de front, îngroşat pe o lungime de 6 m. Porta principalis dextra (la S), deplasată faţă de colţurile respective cu 34,82 m şi 55,90 m, are lărgimea de 4,78 m, turnurile cu dimensiunile exterioare de 4,85 X 5,25 m şi zidul din faţă îngroşat pe 0 lungime de 5,70 m. Prin faţa ei trecea drumul roman al Oltului. Porta principalis sinistra (la N) e depărtată de colţurile laturii cu 58,20 m şi 33,13 m; are o lărgime de 4,75 m şi cu turnurile de mărimea 4,70 X 5 m. Pretoriul e aşezat în mijlocul castrului, la 52,90 m şi 43,25 m faţă de porţile pretoriană şi principală din dreapta. Măsoară: 28 X 21 m şi are o singură intrare largă de 6m. Poseda cele trei despărţituri: curtea (atrium) de mărimea 10,10 X 19,85 m şi fără armamentarium; sala sacră (peristylum) de dimensiunile 9,70 X 19,85 m, cu o mică intrare (2,30 m) la colţul de SE, şi un grup de trei camere (oecus) de mărimile: 6,00 X 5,90; 6,08 X 6,83 şi 6,00 X 6,03 m. Cea din mijloc e capelă, iar cele de_margini, cu câte o mică intrare (1,00 m) spre sala sacră, serveau ca birouri. Aveau şi un etaj. Numai curtea de la intrare era neacoperită. Zidurile exterioare ale pretoriului erau: groase de 0,85 m, cele interioare de 0,60 m şi toate întărite la colţuri cu cărămidă. La N de pretoriu s-a aflat 0 clădire simplă, dreptunghiulară (17,60 X 27,10 m), cu zidăria groasă de 1,10 m, ce ar corespunde că aşezare (nu însă ca formă) unei magazii (horreum). Ar mai putea fi identificată cu 0 sala de exerciţii sau cu a unui colegiu militar (schola).“[1]Din nefericire nu dispunem de imagini reprezentative  dar și acest castru va rămâne pe viitor în atenția cercetărilor noastre cel puțin ca arhivă foto.

26 aprilie 2014

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo.