Ultrașii și yesmenii

Alexandru Racu

Scriu și eu câteva rânduri despre ce s-a întâmplat aseară (12 septembrie – n.n.) pe Arena Națională, unde am fost și eu prezent.

Mai întâi faptele:

La începutul meciului, imnul kosovarilor a fost huiduit și s-a strigat „Serbia, Serbia”.

Firește, o astfel de manifestare a conaționalilor mei prezenți pe stadion nu putea decât să mă scârbească. Ulterior, am aflat că și imnul României fusese huiduit la Pristina, dar din câte se pare, și atunci românii au fost cei care au pornit scandalul prin afișarea bannerului cu „Kosovo e Serbia”. Restul e de la sine înțeles: normal că ăia o să îți huiduie imnul dacă tu le negi, în mod explicit și ostentativ, statutul de stat suveran.

Apoi, pe la mijlocul primei reprize, ultrașii de la peluză au aprins niște torțe și au început să cânte „ole, ole, ole, ola, Kosovo e Serbia”. S-a aruncat și o petardă pe teren, dar, din ce îmi amintesc, departe de portarul lor sau de alți jucători, deci nu s-a pus problema să fie în vreun fel puși în pericol (altfel, sigur, există norme stricte în ceea ce privește utilizarea petardelor, nimic de comentat din acest punct de vedere). Kosovarii au zis că refuză să reia meciul, ai noștri au continuat să scandeze „Serbia, Serbia” și „libertate pentru ultrași” – nu s-a scandat nimic altceva -, în ciuda apelurilor crainicului și a rugăminților adresate de către jandarmi și de către căpitanul naționalei, Nicușor Stanciu.

Drept urmare, arbitrul a oprit meciul, echipele au ieșit de pe teren și a urmat o perioadă de vreo jumătate de oră în care nu știam ce se întâmplă, dacă se mai reia sau nu meciul, și în care reprezentanții jandarmilor au negociat cu ultrașii de la peluză. În cele din urmă, aceștia le-au predat jandarmilor bannerele controversate, le-au promis că se abțin de la alte scandări interzise de UEFA și, până la finalul partidei, s-au ținut de cuvânt.

Ulterior, opinia publică s-a împărțit între o tabără care îi susține pe ultrași și condamnă UEFA și o altă tabără care îi condamnă pe ultrași și susține UEFA, precum și valorile euroatlantice pe care se presupune că le reprezintă și la care ar fi atentat ultrașii prin scandările lor.

Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt mai nuanțate și discuția trebuie purtată pe mai multe niveluri. (…) – continuarea pe alexandruracu.wordpress.com.

Despre autor:

Născut în Bucureşti pe 4 Martie 1982. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti, Master în Studii Sud-Est Europene la Universitatea din Atena şi doctor în filozofie politică al Universităţii din Ottawa.

Vezi toate articolele lui Alexandru Racu →

Citește și: Suporterii români nu au greșit cu absolut nimic.

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator – Nihil Sine Deo