Nichita Stănescu; Tei nocturn (R)

Spre şerpuitul pom în sus
prin seara atîrnînd fîşii,
la două case negre, dus
cu gîndul, gînduri regăsii.
Un fantomatic trup treceam
prin ziduri şi prin trunchiuri mari
şi încă un copil eram
printre-nţelepţii solitari
care-au murit de-atunci lăsînd
nocturnul tei, lemnos cercel,
lin, la urechea serii balansînd,
un leagăn pentru dat idei în el. (1)

————————————————————————————————-

(1) Nichita Stănescu, Poezii, Antologie, postfaţă şi bibliografie de Cristian Moraru, Editura Minerva, Bucureşti, 1988, pag. 48


MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoareContează pe ȘTIRI ce contează

Lasă un răspuns