Legea ca fărădelege
pixabay.com
De câteva luni se poartă discuţii privind modificarea unor coduri de legi de maximă importanţă pentru dreptul românesc, pentru societatea românească, pentru viaţa noastră de zi cu zi. Este vorba de Codul penal, Codul civil, Codul de procedură penală şi altele. Nimic rău în asta. Ne gândim la faptul că avem un Cod civil foarte vechi. În esenţă îl păstrăm pe cel al lui Al. I. Cuza, care, la rândul său, l-a preluat de la francezi, fiind vorba de codul civil al lui Napoleon din 1804. Numai cine citeşte codul nostru civil va vedea acolo un limbaj foarte învechit, multe expresii pe care omul de azi nu le mai înţelege, realităţi care astăzi nu se mai regăsesc. Aşadar, sub aspectul actualizării limbii codurilor noastre de drept ar fi o realizare foarte importantă. Juriştii pot să ofere multe amendamente şi observaţii privind aproape fiecare articol din codurile noastre de legi, fiindcă sunt de specialitate şi au observat din propria lor experienţă ce este bun şi ce nu este bun şi practic în legislaţie. Ca preot, observ în proiectele noului Cod penal câteva aspecte, care mi se par a fi nu numai necreştine, ci de-a dreptul revoltătoare. Îmi veţi da dreptate toţi cei care gândiţi creştineşte şi româneşte, toţi cei care nutriţi în sufletul Dumneavoastră credinţa şi teama de Dumnezeu. Este vorba de faptul că în noul proiect sunt eliminate prostituţia, incestul şi adulterul din rândul infracţiunilor. Desigur, la prima vedere lucrurile sunt minore. Dacă analizăm cu mai multă atenţie lucrurile, vom vedea că articolele respective sunt adevărate catastrofe pentru viaţa morală, pentru religia creştină şi pentru bunul simţ al unui om de bună credinţă. Legea, dacă va fi adoptată astfel de parlament, va legaliza în mod indirect relaţiile sexuale dintre părinţi şi copii, dintre fraţi şi rude apropiate, va legaliza indirect prostituţia. Spun aceasta, având în vedere principiul de drept universal valabil: ,, Ceea ce nu e încriminat de lege nu este fărădelege!”
În această fază încă se mai pot face anumite intervenţii, pentru ca noua legislaţie să nu apară cu aberaţiile menţionate mai sus. Este împotriva firii, împotriva moralei creştine şi împotriva bunului-simţ şi a tradiţiei româneşti, ca să scoţi de sub incidenţa legii asemenea fapte de maximă gravitate morală. Respectăm valorile europene, respectăm cultura şi tradiţia altor ţări şi popoare, dar îi rugăm pe ceilalţi să nu ne bage pe gât tot ce e mai urât şi scârbos pe maidanul lor de gunoi. Parlamentul României, oamenii pe care noi i-am ales şi i-am trimis acolo să ne reprezinte, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, toate cultele din România, asociaţiile de breaslă, presa cu toate speciile ei, toţi oamenii de bine ai României trebuie să facă ceva pentru a stopa asemenea aberaţii. Ameninţat este sufletul copiilor şi nepoţilor noştri, sufletul şi moralitatea neamului românesc. Desfrâul a atins cote fără precedent, desfrânata a ajuns emblema cetăţii, Sodoma şi Gomora i-au îngrozit pe oameni şi L-au mâniat pe Dumnezeu. Să ne oprim din cădere, atât cât mai avem vreme, până nu e prea târziu![25]
[25] Legea ca fărădelege, în ,,Buletin de informații”, Fairfield, Australia, an. LV(2009), nr. 3(mai-iun.), p.8; în ,,Origini. Romania”, Madrid, Spania, 2009, 14 apr., ediție on-line(http://www.originiromania.com); în vol. Scrisoare pastorală, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, vol. IV, 2011, pp. 352 – 353;
Fragment din cartea ,,Europa, Europa!!!…“, Pr. AL. STĂNCIULESCU-BÂRDA, Editura Cuget Românesc, Bârda, 2019.
MAGAZIN CRITIC – Nihil Sine Deo / Știri ALESE cu GRIJĂ de suflet