VREMURI VIRTUALE

Nu mișcăm măcar un deget,
Ținem banu-n buzunar,
Mângâiem la telefoane
Și ne credem plini de har!

Măi să fie.. măi să fie..
Oare-așa-nvăța Hristos?..
Unde-i osteneala faptei,
Unde-i gestul cel milos?..

Da, zicea Mântuitorul:
“Intră în cămara ta”,
Însă pentru rugăciune,
Nu ca să chatezi în ea!

N-ai nici timp să-ți pupi bărbatul
Sau copilul mititel..
I-ai trântit tableta-n mână,
Gata, ai scăpat de el!

Nici nu-ți pasă cu ce note
Vine-acasă pe carnet..
Grija ta aceasta este:
“Ce mai e” pe internet!..

Fără tine ca să-l judeci,
Piere neamul omenesc..
Da, prezența ta-i vitală
Pentru Globul pământesc..

Și Biserica rezistă
Fiindcă lupți cu eroism
Și-o ferești de conspirații
Ce lovesc în creștinism!

Dar în timp ce tu pe Facebook
Aperi țara de păgâni,
Prin biserici pe la slujbe
Nu se văd decât bătrâni

Și mă-ntreb cu nostalgie:
Când aceștia vor muri,
Cu atâți martiri pe Facebook,
Cu Biserica ce-o fi?..

Preot Sorin Croitoru