2 decembrie (1998) – trecerea la cele veșnice a Părintelui Cleopa

Părintele Cleopa Ilie este al cincilea copil din cei zece pe care i-a avut familia Alexandru și Ana Ilie. Părinții săi au fost un exemplu viu de trăire creștină, fiind iubitori de Dumnezeu, de biserică și de copii, iar casa lor era ca o biserică, după cum povestea Părintele Cleopa Ilie: „Aveam o cameră numai cu icoane. Un fel de paraclis. Acolo ne rugam. Iar la miezul nopții ne sculam, citeam la Psaltire și făceam sute de metanii. Apoi iar ne culcam”.

Părintele Cleopa Ilie s-a născut la 10 aprilie 1912 în comuna Sulița, județul Botoșani, primind din botez numele Constantin. În primele două luni după naștere, pruncul Constantin, viitorul Părinte Cleopa, era tot timpul bolnav. Neștiind ce să mai facă, mama lui s-a dus cu pruncul la vestitul duhovnic Conon Gavrilescu, de la Schitul Cozancea, care a sfătuit-o să dăruiască Maicii Domnului copilul. Atunci mama s-a închinat cu lacrimi la icoana Maicii Domnului, făcând trei metanii, și, căzând în genunchi, a zis plângând: „Maica Domnului, îți dăruiesc ție copilul acesta al meu, că este bolnav și plânge mereu. Fă ce știi tu cu el!”

Sihastria.mmb.ro

După ce a fost dăruit Maicii Domnului, pruncul Constantin s-a făcut sănătos și nu a mai fost bolnav de moarte toată viața sa. Iar părintele Conon a zis mamei sale că acest copil o să trăiască cel mai mult dintre toți – iar cuvintele sale se vor dovedi adevărate.

Dorind o viaţă duhovnicească mai aleasă, cei trei fericiţi tineri s-au sfătuit să îmbrăţişeze viaţa călugărească. Primul care a plecat la mănăstire a fost fratele Gheorghe, mai întâi la Cozancea, apoi la Sihăstria, unde a devenit monahul Gherasim. Apoi i-au urmat şi ceilalţi doi, Vasile şi Constantin, în anul 1929. Pentru a fi închinoviat la Sihăstria, Părintele Cleopa Ilie a trebuit să aştepte trei zile la poarta mănăstirii, această ispitire canonică fiind rânduită de stareţul Ioanichie Moroi.

Prima ascultare încredinţată la mănăstire fratelui Constantin a fost păstorirea oilor. Acolo, în seninul nopţilor şi în sânul curat al naturii, a învăţat el tainele Sfintei Scripturi, a deprins cuvintele Sfinţilor Părinţi şi a practicat o curată viaţă călugărească.

În iulie 1937, rasoforul Constantin, luat sub mantie de bătrânul şi blândul schimonah Proclu Popa, a devenit monahul Cleopa, fiind călugărit de egumenul Sihăstriei, Protosinghelul Ioanichie Moroi.
Bătrânul egumen, în vârstă de 82 de ani, era foarte bolnav. Nu mai putea sluji Sfânta Liturghie şi cu greu spovedea şi dădea sfaturi. În aceste condiţii, Părintele Cleopa Ilie este rugat să accepte funcţia de locţiitor de stareţ. Temându-se de o asemenea răspundere, Părintele Cleopa Ilie a cerut o lună de răgaz, să se roage şi să se mai gândească. Astfel, trecând o lună de rugăciune şi aşteptare, având şi binecuvântarea Părintelui Paisie, Părintele Cleopa Ilie a luat conducerea administrativă a obştii.

Noul egumen era foarte preţuit, atât de obştea schitului, cât şi de credincioşii refugiaţi aici, întrucât era foarte evlavios, postea mult, era blând, îi îmbărbăta pe toţi şi îndeosebi avea darul cuvântului, prin care călăuzea şi hrănea duhovniceşte pe fiecare.

Părintele Cleopa Ilie nu voia să primească hirotonia, căci se temea de această mare răspundere înaintea lui Dumnezeu. Spovedindu-se la duhovnicul său şi primind îndemnul de a primi preoţia, Părintele Cleopa Ilie nu s-a mai împotrivit hirotoniei şi aşa, din ascultare, a fost hirotonit ierodiacon în ziua prăznuirii Sf. Arhidiacon Ştefan, 27 decembrie 1944, iar preot la 23 ianuarie 1945, când se prăznuieşte Sf. Sfinţit Mc. Clement; nu după mult timp a fost numit oficial egumen al Sihăstriei.

În acea perioadă se simţea nevoia unei reîmprospătări duhovniceşti în multe mănăstiri din Moldova. Şi cum adevărata viaţă călugărească, în duhul Sfinţilor Părinţi, în post, rugăciune, dragoste, sărăcie şi ascultare, ce se ducea la Sihăstria, şi avântul şi creşterea sa duhovnicească, atrăgea atenţia oricui, iar vestea despre vrednicul ei păstor, Părintele Cleopa Ilie, ajunsese departe, Prea Fericitul Patriarh Iustinian a decis ca Sihăstria să ajute şi alte mănăstiri. Astfel, în anul 1949, Părintele Cleopa Ilie este trimis ca stareţ la Slatina, împreună cu un grup de 23 de părinţi.

Şapte monahi bătrâni a găsit Părintele Cleopa Ilie la Mănăstirea Slatina. Foarte curând, slujbele de zi şi de noapte au intrat în rânduială, spovedania a devenit săptămânală, s-a înfiinţat o şcoală monahală pentru fraţi.

În 1952, Mănăstirea Slatina devenise un adevărat focar duhovnicesc. Părintele Cleopa Ilie avea acum sub supraveghere duhovnicească opt mănăstiri, pe lângă Mănăstirile Slatina şi Sihăstria, cu schiturile lor Rarău şi Sihla, se adăugaseră Mănăstirile Putna, Orata, Cămârzani, Râşca şi Moldoviţa, în care se introdusese de asemeni rânduială ca la Sihăstria.

Datorită persecuţiilor din partea autorităţilor hotărăşte să se retragă în pădure. În locul retragerii sale, Părintele Cleopa Ilie şi-a găsit adăpost într-un bordei în pământ, făcut de un pădurar credincios, care îi şi aducea, cam la o lună de zile, un rucsac de cartofi şi ceva pâine uscată, pentru a putea supravieţui.

În 1954, Patriarhul Iustinian a obţinut aprobare pentru cei doi nevoitori, Arsenie Papacioc şi Părintele Cleopa Ilie, ca să nu mai fie persecutaţi şi să vină la Patriarhie. Aici au stat câteva luni şi au fost trimişi la mai multe mănăstiri din jurul capitalei, pentru a spovedi şi povăţui pe călugări şi pe maici. Apoi s-au reîntors la mănăstire, spre bucuria călugărilor şi a credincioşilor.

Văzând situaţia grea din cauza persecuţiilor din partea autorităţilor, Părintele Cleopa Ilie, îndemnat de Duhul Sfânt, s-a retras din nou, pentru a treia oară, în munţii Moldovei, la mult iubita sa linişte. (…) – continuarea pe sihastria.mmb.ro.


  • Suntem cenzurați online/pe rețelele de socializare. Zilnic, puteți accesa site-ul pentru a vă informa.
  • Contactați-ne oricând.
  • Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un ,,Like” și să distribuiți pagina de Facebook (conținut exclusiv).
  • Pentru o presă independentă, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservatorContează pe ȘTIRI ce contează!

Lasă un răspuns