Diaspora este o povară pentru politicieni?

      Seara trecută într-o emisiune televizată o mare personalitate menționa că astăzi există o atitudine publică și online față de enigmele revoluției din decembrie 1989, concretizată în votul din data de 16 noiembrie 2014. Domnia sa sublinia printre altele, că noua generație “cunoaște eroii revoluției dar nu cunoaște asasinii lor”. Prin urmare, este absolut necesar ca după 25 de ani să aflăm cine sunt impostorii revoluției și cine sunt eroii. Este una din preocupările lăudabile ale tinerei genereții. Plecând de la aceste considerente mă simt obligat să completez, sau eventual să continui ce trebuia să spună domnul X. Semnalez printe altele că “limbajul de lemn” a celui invitat, nu i-a permis analistului politic să deschidă subiectul despre revoluție. Chiar dacă marea majoritate a clasei politice sfidează în continuare diaspora, aceasta a reușit încă o dată să schimbe sistemul de “valori” în detrimentul voinței lor unanime. Indiferent dacă vor fi sau nu schimbări majore, dispora are meritul că osândește cea mai mare parte a complicilor revoluției române din decembrie 1989. Dacă aceste schimbări sunt lente, se datorează și lipsei de responsabilitate civică din partea celor ce nu-și exercită drepturile constituționale, fie din ignoranță, fie din lipsă de demnitate. Scriu acest articol și din obligația de a da drept la replica unui coleg (evident cu funcție) care afirma zilele trecute următoarele: “părerea mea personală este (chiar dacă nu este democratică) că diaspora nu trebuie să aibă drepturi politice”. Întrebându-l: “De ce?”, mi-a răspuns răspicat că “ei nu știu ce se întâmplă în țară”. Din lipsă de timp i-am răspuns inițial că diaspora este rezultatul unei politici defectuase și că a venit vremea judecății celor vinovați de evenimentele din 1989 și 1990. Într-o altă întâlnire imprevizibilă, i-am zis că diaspora a fost și Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Emil Cioran, Constantin Brâncuși…ș.a. și să-l ferească Dumnezeu să rămână fără serviciu că atunci va înțelege deplin cine sunt adevărații români…

     Se vorbește de 25 de ani de “dictatura ceaușistă”, de totalitarismul comunist al anilor 1948-1989, dar prea puțin s-a vorbit de totalitarismul post-decembrist catalogat uneori ca fiind oligarhic. Au trecut 25 de ani și ni se comunică că au fost anchetați doar 2-3 torționari ai regimului comunist. Dacă torționarii n-au plătit pentru crimele comise până acum, să mai sperăm că trădătorii revoluției vor plăti în următorii 25 de ani? Cine sunt de fapt fasciștii (sau elementele legionare) de care ne pomenea “’tovarășul Iliescu” în mineriada din 1990? Să mai vorbim de funcționarea “statului de drept”? Un stat fără instituții independente politic și justiție este un stat totalitar sau cel puțin oligarhic, domnilor politicieni! Despre ce democrație vorbiți domniile voastre de 25 de ani? Și dacă nu a fost democrație cât de inumani puteți fi să ne umiliți mereu? Măcar fiți destoinici și nu numiți extremiști pe cei ce nu au “lins blidele mai marilor noștri” și au avut demnitate! Este cinstit să vă revendicați ca fiind “inițiatorii sau continuatorii reformelor de modernizare a statului de drept”? Nu cumva voi sunteți cei ce v-ați pătat mânile cu sângele eroilor noștri? Cum aveți curajul să insultați românii care v-au hranit și vă hrănesc ca pe niște “hiene” avide? Vreți să vă hrăniți și cu carnea celor ce au rămas să răscumpere păcatele voastre? Chiar dacă veți șterge și ultima dovadă de vinovăție “pietrele vor vorbi”. Prin asta se deosebesc creaturile Lui Dumnezeu de “maimuțele lui Darwin” pe care le invocați mereu.

Ioan D. Constantinescu

• Suntem cenzurați online/pe rețelele de socializare. Zilnic, puteți accesa site-ul pentru a vă informa.
• Contactați-ne oricând.
• Pentru o presă independentă, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Contează pe ȘTIRI ce contează!