pixabay.com - Pexels

Sunt călător cu gânduri până sus,
la steaua care-a luminat o noapte sfântă,
ca să vestească pe Cel numit și Soare neapus.
Sunt călător printre cuvinte și sărac.
Nu am cu magii a aduce daruri
și nici cu îngerii să cânt,
nici strai curat.
Sunt călător până la sufletul ce plânge
cu lacrimi mari de fulgi și de lumină
și spun colindul drag
ninsorilor ce-ntârzie să vină.


MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator

Lasă un răspuns