Foto: arhivă campulungmoldovenesc.ro

Pe toate canalele de televiziune, la radio și în ziare se vorbește de o nouă victimă a crizei prin care trecem: ansamblurile folclorice. Oameni de bine de pretutindeni încearcă să convingă autoritățile, că ar fi o greșeală ireparabilă desființarea acestor bijuterii ale neamului. Vor reuși sau nu, vom vedea în următoarele zile.

Satele îmbătrânesc și dispar, bătrânii se sting unul câte unul. Mai rămâne din sufletul lor, suflet de adevărați români, credința, limba, cântecul, dansul și portul. Credința o păstrează Biserica, o împărtășește tuturor și o duce mai departe; limba o cultivă Școala; cântecul, dansul și portul le promovau și le arătau lumii întregi ansamblurile folclorice profesioniste. Acolo găseai nu numai artiști care și-au dedicat toată viața slujirii acestor arte, ci și oameni de meserie, care-i îndrumau pe artiști, care educau tinerele generații de amatori, care vegheau să nu pătrundă în repertoriul acestor ansambluri falsul, creația de prost gust, sau, cum se spune mai nou, kiciul. Ansamblurile folclorice filtrau folclorul, alegând creația adevărată, de valoare, creația care ne reprezintă în concertul popoarelor. În ansamblurile folclorice lucrau specialiști, care frecventau bibliotecile și arhivele, căutând vechi înregistrări de folclor, pe care îl prelucrau și-l promovau pe scenă. Ansamblurile folclorice scoteau din lada de zestre a neamului nestematele sufletului românesc și le arătau lumii întregi și ne mândream toți cu ele, fiindcă simțeam că și noi facem parte din poporul care a fost în stare să creeze Doina, Hora, ia și opregul. Ansamblurile folclorice  erau adevărații ambasadori ai neamului românesc în lume.

S-a distrus industria, agricultura a ajuns pe butuci, învățământul  și cultura sunt în cădere liberă, datoriile țării au ajuns la cote inimaginabile, moralitatea populației se deteriorează sistematic prin tot felul de influențe nefaste, prestigiul nostru ca popor în lume a scăzut la un nivel pe care nu l-a mai atins niciodată. Ne rămăseseră comorile de veacuri ale neamului, care erau promovate tocmai de aceste ansambluri folclorice! Se desființează și ele! Vor prospera manelele, tot felul de ,,stiluri” de ,,muzică nouă”, se vor înmulți ,,formațiile” de trei lei perechea, orice terchea-berchea va putea pretinde că este ,,muzicant” de meserie, ni se va polua folclorul cu tot felul de influențe, fiindcă oamenii  capabili să-l filtreze și să-l apere vor fi trimiși la cules de căpșuni …. Priviți un ansamblu profesionist la televizor, spre exemplu. Priviți-i artiștii, ascultați-le cântecele, vedeți-le dansurile și trageți concluziile necesare. Pentru formarea acestor artiști trebuie zeci de ani de trudă. Pentru distrugerea și eliminarea lor o întorsătură de condei. Cei care știți ce însemnau spectacolele de la ,,Rapsodia Română” din București, treceți acum pe Lipscani și veți vedea acolo o firmă comercială ca toate celelalte de pe această stradă.

Plânge Doina românească, fiindcă nu mai are cine s-o cânte. Pe ea au cântat-o moșii și strămoșii noștri la bucurie și la ceas de cumpănă. Pe ea o mai fredonăm astăzi, așa cum putem, toți cei care suntem români și simțim românește.  Ne-au alungat cărturarii din cetate, măcar de ne-ar scăpa Doina neatinsă, neprofanată și neviolată!

Cei mai mulți dintre cititorii acestor rânduri știți că o orchestră de muzică simfonică este formată din zeci, chiar peste o sută de instrumentiști. Tot așa de bine știți, că un  cvartet este un grup de patru instrumentiști. Înainte de 1989 circula o glumă pe la noi, care spunea enorm de mult. Se spunea că definiția cvartetului este aceasta: ceea ce se mai întoarce în țară  dintr-o orchestră de muzică simfonică după un turneu în străinătate! Să ne ferească Dumnezeu să spunem în curând, că un cvartet este ceea ce a mai rămas dintr-un ansamblu folcloric după guvernarea Boc![31]


[31] Plânsul Doinei, în vol. Scrisoare pastorală, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, vol. V, 2012, pp. 427 – 428;


Fragment din cartea ,,Europa, Europa!!!…“, Pr. AL. STĂNCIULESCU-BÂRDA, Editura Cuget Românesc, Bârda, 2019.


MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo.

Lasă un răspuns