Scriitorul Alexandru Ștefănescu – prin cuvinte, spre Lumină
Un articol de: † Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor – 07 Martie 2024
Viața fiecăruia este drum către veșnicie, drum de reîntoarcere prin cuvinte către Casa Cuvântului. Toate sunt trecătoare, umbră și vis, însă slujitorii Cuvântului vestesc nemurirea, prin aserțiunile și faptele lor, dăruind-o cu generozitate prin măiestrite slove și celorlalți, încredințați fiind de Mântuitorul: Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece (Marcu 13, 31).
Pentru cei care își dedică viața slovelor ființiale și științei mântuirii, răsplata este veșnică. Între aceștia,numele scriitorului Alexandru (Alex) Ștefănescu rămâne de neuitat. I-au fost dragi cuvintele, astfel că nu întâmplătoare s-a dovedit a fi osteneala în slujba literelor înveșmântate în lumină.
Dacă ar fi să sintetizăm, în câteva cuvinte, viața, lucrarea și strădaniile sale, înălțăm smerită rugăciune către Cerescul Părinte, Care stăpânește peste vii și peste adormiți, și găsim în cuprinsul Sfintei Scripturi grăitoare și revelatoare cuvinte pentru definirea existenței pline de învățăminte.
Marele Apostol al neamurilor îi sfătuia pe credincioșii din Roma, cărora le propovăduise Evanghelia, să nu rămână nimănui datori, decât cu iubirea! Nimănui cu nimic nu fiți datori, decât cu iubirea unuia față de altul; că cel care iubește pe aproapele a împlinit legea (Romani 13, 8).
Cel mai greu lucru rămâne să îndatorezi pe cineva cu iubirea. (…) – integral pe ziarullumina.ro.
MAGAZIN CRITIC – Nihil Sine Deo / Știri ALESE cu GRIJĂ de suflet