Castrul roman de la Pelendava (Craiova)

    Pelendava a fost vechea capitală a tribului dacic al pelilor. Localitatea atestată documentar, în varianta Pelendova, pe harta numită Tabula Peutingeriana, o copie medievală a unei hărți romane executate în jurul anului 225 din inițiativa împăratului Caracalla. La începutul secolului al II-lea romanii au construit la Pelendava un castru, întâi din valuri de pământ întărit (în timpul împăratului Traian), apoi din piatră și cărămidă (în timpul lui Hadrian). Datorită protecției castrului roman și a garnizoanei militare, Pelendava romană a cunoscut o viață înfloritoare.[1] Existenţa unei aşezări române nu poate fi pusă la îndoială aici, ca şi a unui castru de cărămidă, fiindcă în vechile clă-iri şi mănăstiri ale oraşului s-a folosit mult material de caracter militar roman: cărămizi cu dungi adâncite, prin apăsările de degete şi blocuri cioplite pentru paramentul zidului lagărelor.

O cărămidă fragmentară găsită de arhiteetul Vincenz, în vechile temelii de la clopotniţa bisericii Sf. Dumitru, ne dă şi numele garnizoanei: numerus Maurorum (SE, 407). Ştampila e bine păstrată şi lizibilă, încât nu se poate presupune că după literele NM să urmeze altele. Trupa ne e cunoscută de la Răcari, unde staţiona şi a lăsat cărămizi ştampilate NMΣ (SE, 432). Rezultă că din castrul de la Răcari a fost trimis un detaşament de mauri pentru paza celui de la Craiova şi acesta toarnă cărămizi pe’ ale căror ştampile litera Σ fu omisă, fiindcă vexilaţia se găsea în altă localitate.  Cât priveşte locul castrului, arhitectul Vincenz ne-a ‘comunicat preţioase relaţii culese din activitatea sa îndelungată ca inginer al oraşului Craiova. Castrul se află către Mofleni, lângă mănăstirea Bucovăţ, unde a fost potmolit de Jiu. Mult material din el a intrat în temeliile bisericii Bucovăţ şi cişmeaua Popova.

În acest loc drumul roman trecea râul (care venea de La Admutrium). Cărămidă romană (probabil luată din ruinele castrului) s-a mai găsit în Craiova: la Visteriile Cişmelelor de sub coasta bisericii Sf. Dumitru: la Visterie; parte din corpul cişmelei Popova în dosul parcului Bibescu; pe traseul vechiului drum al Jiului şi în temeliile chiliilor şi bisericii Bucovăţul Vechi, pe teritoriul comunei suburbane Mofleni. Cu ocazia subzizidirii făcute în 1920 acestei biserici, Vincenz a constatat că temeliile ei erau zidite din blocuri de piatră cochiliferă cioplite în felul roman (lungi 1,00 – 1,20m şi late 0,40- 0,50 m) şi din caramizi romane ce măsurau 0,40 x 0,40 x 0,007 m. Urme romane s-au mai aflat în 1905, sub fostul hotel “Minerva”.[2] Că descoperite la Craiova se menţionează monede de la Antoninus Pius şi Gordian III (Winkler).

• MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa, abonați-vă și contactați-ne: aici

MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează