Biserica şi societatea în contextul epistolelor pauline – partea a VIII-a

Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil din Târg Jiu

         Protocolul încheiat de către Patriarhia Română cu Serviciul de Protecţie şi Pază – aprilie 1997.

       Protocolul urmăreşte (prevede) organizarea şi desfăşurarea asistenţei religioase în cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază, pe baza art. 29 (5) din Constituţia României şi a tradiţiilor poporului român.

Prezentul Protocol prevede următoarele: „În Serviciul de Protecţie şi Pază se acordă asistenţă religioasă cu caracter permanent, care are menirea să răspundă cerinţelor religioase, morale şi spirituale ale militarilor şi să contribuie la educaţia religios-morală (I Tesalonicieni 3, 3), patriotică, civică şi etică a acesteia”[1]. „Participarea militarilor la serviciile religioase şi la programul de asistenţă religioasă se va desfăşura în deplină libertate, în funcţie de apartenenţa confesională a acesteia, fiind exclusă orice activitate cu caracter prozelitist”[2].

Din punct de vedere administrativ preotul se subordonează şefului Secţiei de Secretariat, iar din punct de vedere spiritual – canonic este supus Patriarhiei Române (Arhiepiscopului Bucureştiului) şi are îndatorirea de a respecta canoanele „că Legea este călăuză spre Hristos” (Galateni 3, 24), disciplina şi rânduielile bisericeşti. „Preotul este îndrumătorul religios şi spiritual în structurile Serviciului de Protecţie şi Pază şi îşi desfăşoară activitatea pe baza unui program integrat, elaborat în comun de Patriarhia Română şi Serviciul de Protecţie şi Pază, din planul de activităţi al acesteia şi are, de regulă, următoarele îndatoriri:

  • cultivă în sufletele militarilor credinţă strămoşească, sentimentul de iubire faţă de ţară şi popor, dragostea şi respectul faţă de memoria şi jertfele înaintaşilor, dezvoltă sentimentul demnităţii şi onoarei militare, sentimentul patriotic şi al devotamentului pentru îndeplinirea misiuni (Galateni 3, 26);
  • desfăşoară activităţile de educaţie moral – religioasă, civic – patriotică şi etică a personalului militar şi al salariaţilor civili din Serviciul de Protecţie şi Pază;
  • colaborează cu alţi factori educativi pentru organizarea serviciilor religioase în cadrul unor evenimente importante din istoria şi spiritualitatea poporului român: sărbători naţionale, religioase, aniversări, comemorări şi evocări, ziua patronului spiritual al Serviciului de Protecţie şi Pază;
  • oficiază serviciile religioase, administrează Sfintele Taine (Efeseni 1, 17): mărturisirea şi împărtăşirea personalului militar şi civil şi asigură desfăşurarea activităţilor de pastoraţie individuală ( I Timotei 3, 13) în cadrul structurilor, pe terenurile de instrucţie şi antrenament, inclusiv în timp de campanie;
  • acordă asistenţă religioasă personalului internat în spitale;
  • îşi face cunoscută opinia când socoteşte necesar sau când i se solicită în cazul pedepsirii disciplinare a militarilor;
  • previne şi combate, prin mijloace pastorale specific (I Timotei 5, 17), faptele antisociale şi cele îndreptate împotriva ordinii constituţionale ori a capacităţii de luptă;
  • se îngrijeşte împreună cu comandanţii (şefii) de structuri, de starea morală şi disciplinară a militarilor;
  • acordă atenţie deosebită problemelor de educaţie privind familia (Evrei 12, 9);
  • prezintă periodic, conducerii Serviciului de Protecţie şi Pază şi Patriarhiei Române, dări de seamă asupra activităţii desfăşurate în scopul evaluării şi îmbunătăţirii acesteia”[3].

Ca şi la celelalte protocoale încheiate de Patriarhia Română, cu alte instituţii ale Statului, la selecţionarea preotului se va ţine cont de criteriile următoare: studii teologice superioare, definitivatul, activitate pastorală, prestigiu în Biserică şi societate, stare de sănătate bună. (aliniatul 7). „Ţinuta preotului va fi cea canonică”[4] (I Corinteni 4, 1), iar el nu poate deţine şi parohie[5].

Patronul spiritual al Serviciului de Protecţie şi Pază se aprobă de Patriarhia Română la propunerea Directorului Serviciului de Protecţie şi Pază[6]. „Serviciile religioase vor fi săvârşite în timp de pace în lăcaşurile de cult şi în spaţiile anume destinate, pe terenurile de instrucţie şi antrenament”[7]. Prezentul Protocol a fost semnat de TEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi NICU ANGHEL Director al Serviciului de Protecţie şi Pază.

Pr. Drd. Constantin Bîrsan Nicolae, 4 februarie 2014

 


[1] Protocol încheiat în luna aprilie 1997 între Patriarhia Română şi Serviciul de Pază şi Protecţie, aliniatul 1

[2] Ibidem, aliniat 3

[3] Ibidem, aliniatul 5

[4] Ibidem, aliniatul 8

[5] Ibidem, aliniatul 9

[6] Ibidem, aliniatul 11

[7] Ibidem, aliniatul 12


MAGAZIN CRITIC – Nihil Sine Deo / Știri ALESE cu GRIJĂ de suflet

Lasă un răspuns