Castrele romane Batoţi (j. Mehedinţi) și Bistreţ (j. Dolj)

        2. Batoţi (j. Mehedinţi), Cetatea este parţial distrusă de Dunăre, fiind situată la 2 km mai jos de comună, pe locul numit Cetăţuia şi pe malul fluviului. Funcţia ei se lega de a celei de lângă Hinova, tot pe Dunăre. Din cetate se mai păstrează colţul de SE care măsoară 70 X 50 m, e lucrat din zid şi cărămidă şi are agger. La apus e închisă de un şanţ lat de 10 m, numit de localnici Hunia. La răsărit de cetate, un drum vechi merge paralel eu Dunărea. Din cetate se scot multe vase şi monede romane. Urme de zidărie romană se văd la Batoţi şi în locul numit Securicea.[1]

        3. Bistreţ (j. Dolj). La 0 depărtare de 12 km spre sud de sat, pe nişte grinduri nisipoase pierdute în bălţile Dunării, se găsese însemnate fortificaţii romane. Le-a cunoscut prima dată Polonic. Ruinele de aici forrnează două castre romane şi o construcţie asemănătoare unui picior de pod (ce este mai curând urma unui port roman militar). Din ruinele de la Bistreţ se scot multe monede şi ceramică din epoca  lui Constantin cel Mare şi credem că cel puţin castrul de piatră s-a ridicat de el, mai ales că pare a fi avut spre exterior (la colţuri) turnuri semicirculare. De la Bistreţ, Polonic a strâns monede republicane romane şi din vremea imperiului (Hadrian, Traian Deciu, Diocleţian, Liciniu, Constantin cel Mare şi Valentinian). În mal s-a mai aflat şi un sarcofag roman eu o figurină în el. În faţa pichetului de grăniceri, cu valul mult nivelat, este un castru de piatra ros mai tot de Dunăre. Se mai păstrează latura de nord, lungă de 180 m şi 20 m din cea de apus. Lagărul este cu 5 m mai ridicat decât nivelul Dunării, încins cu un zid de piatră gros de 2 m şi protejat de două şanţuri largi de 15 m, adânci de 1 m, între care e un val înalt de 1 m şi lat la baza de 8 m. La 180 m spre E de el, e un alt castru de pământ, de asemenea distrus parţial de Dunăre, poate pătrat, cu laturile păstrate, lungi de 180 m (V), 440 m (N)
şi 260 m (E). Este şi el închis cu două valuri şi două şanţuri. Pe latura nordică i se poate stabili şi o poartă lată de 20 m. Această fortificaţie, de o mărime neobişnuită castrelor romane din Dacia, ar putea fi şi o aşezare civilă protejată de un simplu val de pământ sau un castru din epoca cuceririi Daciei. Postamentul de zidărie, rămas din cheiul portului, era masiv şi măsoară 4,40 X 4,60-m. Spre V se leagă cu un zid gros de 1 m care urcă pe o distanţă de 6,50 m, face colţ şi continuă pe 0 lungime de 11,50 m, făcea iarăşi colţ spre E şi revine spre postamentul de zidărie de un de s-a desprins.[2] Azi este dispărut.

15 martie 2014

MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa, abonați-vă și contactați-ne: aici.

MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează