Castrul cu val de pământ de la Bumbeşti-Jiu „Vârtop” (oraş Bumbeşti-Jiu)

            Vârtop.[1] Nu departe de castrul Bumbeşti se află un altul de pamânt, tot pe malul stâng al Jiului, între km 82-83 pe şoseaua naţională Tg-Jiu – Petroşani. Castrul se numeşte după pârâul cu acelaşi nume şi este distrus în cea mai mare parte de calea ferată şi de gropile de cărămidării moderne. În secţiunile săpate în interiorullui s-au descoperit modeste urme ceramice, un vârf de lance, piroane de fier şi trei monede din sec. al II-lea e.n. Se pare că acest castru încetează a mai fi folosit, de îndată ce se ridicase cel vecin de piatră, situat la 1 km (vezi Bumbeşti). Acesta măsoară 115 x 126 m şi a fost cercetat prin sondaje de Tocilescu, Polonic, Florescu şi Bujor, care au scos din el cărămizi şi ţigle romane. Are un val lat de 14. m, înalt de 0,50-2 m, un şanţ adânc de 0,50 m şi lat de 11 m  peste Jiu, la Porceni, se mai află o fortificaţie de pământ lungă de 234 m şi lată de 156 m, cu şanţ şi val. În ea nu s-a mai aflat nici o urmă romană şi este austriacă. Materialele arheologice recoltate din interiorul horreum-ului provin de la amfore, vase ceramice uzuale, materiale de construcţie (ţigle, olane, cărămizi, piroane), arme (vârfuri de săgeţi,bile de praştie din piatră), monede etc. În stadiul actual al cercetărilor nu se cunoaşte denumirea antică a castrului şi nu au fost găsite inscripţii privitoare la activitatea economică ori militară a acestuia.În privinţa unităţii militare care a construit şi a staţionat în castrul de la Bumbeşti-Jiu„Vârtop ” cercetările recente din terme au scos la iveală o cărămidă pătrată care avea imprimată într-o tabula ansata  ştampila Legiunii a IIII-a Flavia[2].Are o formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite şi cu laturile lungi (de est şi vest) de 126 m, iar cele scurte (de nord şi sud) de 115 m. A fost cercetat de la sfârşitul veacului al XIX-lea şi până la începutul mileniului al III-lea (2005)[3]. Fossa a existat doar pe latura nordică (azi distrusă), celelalte laturi fiind apărate natural. Vallum-ul cu agger-ul de pe latura nordică e complet aplatizat. Berma are o lăţime de 0,80 m. Vallum-ul  a fost construit din glii (cespites) având o mare consistenţă. Agger-ul realizat din pământ galben, bine compactat are o lăţime de 11 m şi o înălţime maximă de 1,30 m. Via sagularis are lăţimea de 2,60 m şi a fost executată prin amenajarea unei platforme de pietre mici de râu peste care s-au aşezat lespezi de piatră de dimensiuni mari. Peste ele s-a pus un strat de pietriş gros de 0,25 m suprapus de un nou strat de pietre de râu a căror nivelare s-a realizat cu un alt strat de pietriş. Cercetările arheologice efectuate în interiorul castrului au surprins un   horreum[4] a cărui fundaţie este din piatră de râu legată cu mortar de var. doar latura vestică s-a păstrat integral măsurând 18 m. Latura de nord se păstrează parţial fiind surprinsă pe o lungime de 7,70 m. Latura de sud a fost reperată pe o lungime de 5,70 m. Clădirea era consolidată cu pinteni interiori şi exteriori executaţi din piatră de râu legată, tot, cu mortar de var.

Foto: www.verticalonline.ro

MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează