Castrul roman de la Copăceni (com. Racoviţa, jud. Vâlcea)

Partea a II-a

      Arhitectonic, castrul de la Copăceni seamănă mult cu cele ridicate de Hadrian la Răcăcineşti, Titeşti şi Bivolari, ceea ce concordă şi cu informaţiile epigrafice.[1] În interior se află o construcţie în praetentura sinistra, de la care a rămas un zid parallel cu incinta estică, la 3, 70 m de ea. Perpendicular pe acest prim zid apare un altul lung de 6,20 m şi gros de 0,80 m, mergând în direcţia uşorului sudic al porţii. Nu putem preciza funcţia acestei construcţii. În dreptul turnului Nordic al porţii al porţii, la 0,60 m de colţul său sud-vestic, se află o bază pătrată de cărămizi cu latura de 0,90 m.[2] În jurul castrului, pe platou, se găsesc numeroase resturi din aşezarea civilă romană (cioburi, cărămizi, moloz, lespezi de pardoseală etc.) La Copaceni se localizează anticul Praetorium. Forma castrului era pătrată, cu latura de 64 m. Intactă se păstrează numai latura de la E. Avea patru porţi cu turnuri pătrate, iar la colţuri turnuri semicirculare (?)Zidul incintei e gros de 1,60 -1,85 m, însă este mult mai îngroşat la colţuri şi porţi. Valul interior e înlocuit cu picioare de zid ce se desprind din cel mare în felul unor contraforturi distanţate între ele cu 4 – 7 m şi măsurând fiecare: 1,10 x1,60 m. Deasupra lor se aşternea podul de grinzi pentru drumul sentinelelor. Singura poartă conservată are deschidere de 3,05 m, fiind situată pe mijlocul laturii de E, cu osingură închidere între cei doi stâlpi (uşorii) aşezaţi spre frontul zidului (1,00 x0,60 m). Turnurile de la intrare au mărimea 4,15 x5,00 m, zidăria interioară e groasă de 0,80 m; cea dinspre inamic (păstrată pe, o înălţime de 1,80 m) e lată de aproape 2 m. Intrarea în camerele turnurilor e largă de 0,80 m. Din darâmături1e porţii s-a constatat că ea era acoperită cu oboltă de cărămidă prinsă între turnuri. Sondajele făcute în camerele turnurilor au precizat urmele a două straturi de incendiu separate de opătură de nisip cărat şi bătut, ceea ce dovedeşte 0 refacere în urma unui incendiu, care a doua oară aduce şi sfârşitul 1agaru1ui. Singurul turn de colţ dezgropat (SE) este la 18 m faţă de poartă, cu 0 lărgire exterioară lungă de 10,50 m. groasă de 2 m şi întărită cu cărămidă la colţuri. Zidurilor sale interioare (groase de 0,75 – 1,50 m, 1ungi de 1 + 3, 60 + 1,40 m), le corespunde între colţurile interioare osecant lungă de 5 m. Zidăria turnului se păstrează pe oînălţime de 1a 1,80 m şi are ointrare largă de 0,80 m. Şanţul cetăţii (cercetat puţin) era lat de 20 m şi adânc de 1,50 m. Lângă poartă s-au aflat două ziduri de 1a oclădire, lungi de 10 şi 7 m (pretoriul?). Din săpături s-au mai scos câteva morminte (probabil. târzii), omare cantitate de obiecte, podoabe de bronz ( depuse acum la Muzeul Naţional de Antichităţi din Bucureşti) şi câteva inscripţii (fig. 3). La 50 m spre E de lagăr s-a găsit şi oclădire termală.[3]

9 septembrie 2014 

____________________________________________________

[1]Tudor D., Oltenia Romană, Ed. Academiei Române, ediția a III-a revizuită și adăugită, București 1968, p.274

[2]Cristian M. Vlădescu, Fortificaţii Romane din Dacia Inferior, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1986, p.69

[3]D. Tudor, op. cit, p. 274-276

• Pentru o presă independentă, ne puteți sprijini cu o donație. Vă mulțumim!

• MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează