Castanul Unirii și jurământul sacru de la 25 Mai 1856 de sub arborele declarat monument istoric.

La distanță mică de Iași, în satul Vișan din comuna Bârnova, ieșenii au o adevărată comoară vie: un dublu monument, un monument istoric și totodată un monument al naturii. Este vorba despre “Castanul Unirii”, castanul sub care la 25 mai 1856 s-a rostit un jurământ sacru și s-a întemeiat „Asociaţia de Luptă pentru Unire”, informează Glasul info.

O pagină de istorie mai puțin știută din lupta și efortul depus de elita intelectuală a Moldovei pentru Unirea Principatelor Române, așteaptă azi să fie redescoperită pe o mică proprietate privată, aflată astăzi în posesia doamnei Margareta Crăescu.

La 25 mai 1856 Vasile Alecsandri, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Costache Hurmuzachi, Dimitrie Ralet, Petre Mavrogheni, părintele arhimandrit Neofit Scriban, Costachi Rolla şi Emilian Florescu au întemeiat „Asociaţia de Luptă pentru Unire”.

La umbra acestui măreț castan, „Asociaţia de luptă pentru unire”, prin Vasile Alecsandri, redactează Jurământul membrilor Asociaţiei:

“Sub acest măreț castan
Noi jurăm toți în frăție
Ca de azi să nu mai fie
Nici valah, nici moldovan

Ci, să fim numai români
Într-un gând, într-o unire
Și să ne dăm mâni cu mâni
Pentru-a țării fericire!”

La 25 Mai 1856, fruntașii din mediul cultural, politic și economic din Moldova, se reuneau în taină la umbra unui castan de pe moșia lui Petre Mavrogheni, punând bazele unei asociații de luptă pentru Unire.

“Locul acesta a fost special ales pentru ca iscoadele stăpânirii să nu-i descopere pe unioniştii ce stabileau principiile după care vor lupta pentru realizarea unirii. La respectiva întrunire participau: Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Petre Mavrogheni, părintele arhimandrit Neofit Scriban, Costachi Rolla şi Emilian Florescu.”, spunea prof. univ. dr. Mandache Leocov

Deși a fost declarat “Monument al Istoriei şi al Naturii“, din păcate “mărețul castan” pomenit în versurile lui Vasile Alecsandri în jurământul membrilor „Asociaţiei de Luptă pentru Unire” a fost de-a lungul timpului victima unor acte de vandalism, prin care niște inconștienți au încercat să-l usuce turnând pe el diverse substanțe toxice.

Un asemenea monument istoric și al naturii ar merita mai multă considerație și grijă din partea celor însărcinați să protejeze patrimoniul nostru cultural și istoric, fie numai și prin prisma a ceea ce reprezintă un astfel de monument, redescoperit prin eforturile și cercetările efectuate de către profesorul Mandache Leocov, transmite Glasul info.

Pentru o presă independentă, fără cenzură, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo