24 iulie/6 august 1917 | Bătălia de la Mărășești

Succesul înregistrat în bătălia de la Mărăşti de Armata a 2-a română a determinat Puterile Centrale să modifice planurile pentru această parte a frontului. Planificatorii germani au renunţat la ofensiva asumată pentru zona Nămoloasa, mutând forţele principale în zona Focşani. Ofensiva stabilită viza linia de atac Focşani – Mărăşeşti – Adjud, atacul urmând să fie desfăşurat de Armata 9 germană condusă de generalul de infanterie Johannes von Eben, iar, în acelaşi timp, de-a lungul văii Oituz urma să fie executată o lovitură de către Armata 1 austro-ungară condusă de arhiducele Joseph, potrivit portalului worldwar2.ro/. Forţele inamice ţinteau încercuirea efectivelor militare ale Armatei a 2-a română din bazinul Soveja, conform volumului “Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz” (colonel Ion Cupşa, Editura Militară, 1967).

Deopotrivă, cursul evenimentelor armate din Galiţia şi Bucovina au determinat modificări în derularea planurilor comandamentului aliat în această zonă a frontului, informează Agerpres.

Pentru contracararea planurilor inamice, Marele Cartier General român a hotărât configurarea, în nordul Moldovei, a unui grup de manevră format din trei corpuri de armată şi două de cavalerie, care avea rolul de a acţiona ofensiv în flancul drept al grupării inamice care avansa spre est. Drept pentru care a fost oprită ofensiva la Mărăşti, s-a renunţat la ofensiva de la Nămoloasa şi s-a ordonat o amplă regrupare care trebuia să se definitiveze pe data de 28 iulie. Planificatorii germani, în schimb, pregătiseră desfăşurarea a două lovituri prin care să încercuiască şi să nimicească forţele aliate. Armata 9 germană a adus întăriri două divizii austro-ungare de pe frontul din Italia şi le-a concentrat între Focşani şi Râmnicu Sărat. A fost adus, de asemenea, corpul alpin din Franţa şi care era considerat o unitate de elită a armatei germane, care trebuia dislocat din 24 iulie 1917 la sud de Focşani, potrivit volumului “Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz”. Intenţiile tactice ale ofiţerilor germane vizau o dublă lovitură, destul de greu de executat, în zona Siretului, cu spargerea frontului la Mărăşeşti – Panciu şi cucerirea unui pod în partea de est a Siretului.

În cursul nopţii de 23 spre 24 iulie 2022, artileria germană a declanşat bombardamentele intense în lunca Siretului, folosind şi obuze cu substanţe toxice. Atacul artileriei germane a vizat în special artileria aliată şi surse de rezerve apropiate ale marilor unităţi. Replica efectivelor române a venit prin răspunsul cu foc al Diviziei 5 infanterie care a zădărnicit avansarea inamicului. Ziua a doua a consemnat reluarea atacului de către forţele germane, prin Corpul 1 rezervă. Atacul inamic asupra părţii de est a Siretului a primit replica efectivelor române prin foc de baraj susţinut de cel al mitralierelor. Eroismul componenţilor Regimentului 32 Mircea şi-a pus amprenta asupra acestei încleştări, ofiţeri şi soldaţi lepădând raniţe, vestoane şi căşti şi pornind în atac asupra adversarului, uimind prin curaj şi dăruire, conform volumului “Istoria Militară a Românilor” (coordonator general-maior Ion Safta, Editura Militară, Bucureşti, 1992). Mai multe pe: Agerpres.

• MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa, abonați-vă și contactați-ne: aici

Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook

MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează