20 septembrie 1459. Prima atestare documentară a Bucureștiului

Primul document păstrat care atestă existenţa cetăţii domneşti, considerat actul de naştere al oraşului, este Hrisovul emis de Vlad Ţepeş la 20 septembrie 1459, scris de grămăticul său între zidurile de cărămidă ale acestei prime construcţii domneşti.

Construcţia cetăţii de pe colina lui Bucur, pentru care a cerut meşteri de la Braşov în 1458, a durat aproape doi ani. Domnitorul o va denumi, la încheierea lucrărilor, „Cetatea Bucureşti”.

Legenda spune că întemeietorul Bucureştilor ar fi un oarecare cioban Bucur. Bucureştiul este atestat arheologic din secolul al XIV-lea, iar documentar din 1459. Primul act domnesc cunoscut care atestă existenţa Bucureştiului, a fost emis de Vlad Ţepeş la data de 20 septembrie 1459. Actul respectiv era un hrisov prin care domnitorul scuteşte de dări şi întăreşte dreptul de proprietate al unor micii feudali, „cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată”, dăruieşte „lui Andrei şi cu fiii săi, Poiana lui Stev şi lui Iova şi lui Drug… ocina lui Petre din Ponor… Şi cine dintre dânşii va muri, iar ocinele să fie celor rămaşi, la dânşii prădalnica să nu fie” (prădalnică = normă juridică prin care moşiile familiilor fără urmaşi pe linie masculină reveneau domnului, iar exceptarea de la această prevedere făcea să poată fi moştenite şi de partea feminină).

Actul a fost eliberat cu scopul de a-i scuti pe cei amintiţi în hrisov de dările obişnuite şi se încheia cu menţiunea că „s-a înscris în septembrie 20, în cetatea Bucureşti, în anul 6968 [1459]”.

Despre primul hrisov care atestă documentar existența cetății București, istoricul Andrei Popete Pătrașcu, vicepreședinte al Asociației de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I, spune că este vorba despre un pergament lung de 45,5 cm şi lat de 30,5 cm, care a intrat în circuitul public în 1906 cu ocazia unei expoziţii organizate în Bucureşti. „Hrisovul a fost trimis de învăţătorul Alexandru Bunceanu din comuna Nadanova, judeţul Mehedinţi. Documentul nu se afla într-o stare prea bună, având unele rupturi şi pecetea căzută, însă faptul că era un document autentic, a făcut ca Academia Română să-l achiziţioneze în anul 1908 și să îl restaureze. Chiar dacă cel mai vechi document cunoscut care atestă Bucureştiul este din 1459, descoperirile arheologice demonstrează că Bucureştiul are în mod cert o vechime mult mai mare. Hrisovul se păstrează astăzi la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu”.

• Suntem cenzurați online/pe rețelele de socializare. Zilnic, puteți accesa site-ul pentru a vă informa.
• Contactați-ne oricând.
• Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un ,,Like” și să distribuiți pagina de Facebook (conținut exclusiv).
• Pentru o presă independentă, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Contează pe ȘTIRI ce contează!