Alfred Tennyson: A dori, a căuta, a găsi şi a nu ceda.

„A dori, a căuta, a găsi şi a nu ceda.” (Alfred Tennyson)

În ziua de azi, toată lumea „învață” pe toată lumea, adică fiecare se simte dator, atunci când i se aruncă o simplă întrebare, să construiască un imperiu de răspunsuri, scenarii sau proiecte, care de care mai sofisticate și mai pretins înțelepte.

Dar: unii te învață cum să crești, cum să-ți desfaci aripile astfel încât să nu te încurci în ele când pășești cu toată viteza înainte, te inițiază în a deveni idealul de ”kalokagathos” – cum le spuneau vechii greci celor care trebuiau să ajungă „buni și frumoși”, te încurajează să-ți vezi nu doar calitățile, care pot fi trecătoare, cât mai ales limitele, care ar trebui să te împingă să mergi înainte.

Și, pe de altă parte, sunt cei care te instruiesc să mergi înainte cu toate forțele, văzându-te pe buza prăpastiei, convinși că nu a lor va fi vina când îți vei frânge gâtul, cei care te fac să ai curaj în rău, erezie și imoralitate, dependenți de lucruri care pot dispărea de la o zi la alta.

Omul este un zoon politikon, un animal social pe care instinctele îl țin atașat de turmă, iar rațiunea de propria ființă. Orice alegere este o probă de maturitate care presupune, în primul rând, un echilibru al ființei. Tormentarea, drama, nu fac decât să zădărnicească și mai mult capacitatea de a cântări lucrurile cu luciditate, de a privi dincolo de satisfacțiile prezentului, pe care chiar minutul următor le poate dărâma ca pe un castel de nisip.

Trupul este trecător, iar un dascăl bun îți va aduce aminte în primul rând că fericirea nu e legată de carnea pe care o vei da viermilor întru hrană veșnică, ci de spiritul care transcede limitele mundanului. Un dascăl bun îți va spune că între oameni trebuie să existe predestinare ca să poată exista o simbioză perfectă, așa cum se întâmplă în marile întâlniri providențiale, iar mărturia ei ar trebui să devină un jurnal pe care să-l scrii cu spiritul și cu sufletul, în grădina veșnic verde a unei mânăstiri aflate în poarta Raiului.

Întâlnirea cu un profesor bun face parte din seria marilor încercări, pentru că profesorul reprezintă…. iar enumerația poate continua, nu-i așa?

Coaliția pentru Cultură

Pentru o presă independentă, fără cenzură, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo