Europarlamentarul Șerban STURDZA: CNA devine tot mai mult un instrument de SUPRIMARE a LIBERTĂȚII de EXPRIMARE, parcă revenind la metodele de REPRESIUNE ale anilor ’50
Șerban Dimitrie Sturdza / Facebook
Sunt solidar cu postul TV Global News, sancționat drastic de CNA doar pentru că moderatorul său a îndrăznit să critice autoritățile europene.
Această instituție publică devine tot mai mult un instrument de suprimare a libertății de exprimare, parcă revenind la metodele de represiune ale anilor ’50.
Este un semnal grav și un atac direct asupra libertății cuvântului, cenzura reinstalându-se sub pretextul corectitudinii politice. Trebuie să rămânem vigilenți și să apărăm acest drept fundamental!
- Pentru o presă independentă, ne puteți sprijini cu o donație. Vă mulțumim!
- MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează
(P) Vă recomandăm și:
Revista Rost
O revistă pentru resurecţia naţională şi creştină
Revista Rost, fondată în decembrie 2002, a fost creată iniţial ca principalul canal de comunicare al Asociaţiei omonime, organizaţie care îşi propune să contribuie la educarea tinerei generaţii potrivit valorilor şi principiilor creştine şi naţionale.
Nucleul redacţional s-a format în jurul jurnalistului Claudiu Târziu, directorul ei fondator, şi a scriitorului Răzvan Codrescu, întâi senior-editor şi mai tîrziu redactor-şef al revistei.
Cu timpul, Rost a căpătat o respiraţie mult mai largă decât aceea a unei publicaţii de ONG, a ambiţionat să ofere o viziune proprie asupra lumii şi a vieţii şi a devenit o revistă-reper pentru stilul de viaţă tradiţional. Iar gruparea din jurul său, alcătuită din persoane cu formaţii, preocupări, vîrste, profesii şi opinii politice diverse, condeieri sau altfel de susţinători, a crescut an de an, depăşind la un moment dat numărul membrilor Asociaţiei. Aşa a fost posibilă abordarea multi şi interdisciplinară a marilor teme de dezbatere.
Pentru a înţelege amploarea şi importanţa acestei lucrări, vă invităm să citiţi mai jos opiniile unor personalităţi publice despre Rost şi lista de colaboratori ai revistei (pînă la numărul 100, urmînd ca aceasta să fie actualizată curînd).
De altfel, însuşi numele revistei obliga la o asemenea lucrare, întrucât închide în el un întreg ideal paideic (în genul lui Noica).
“În latină, rostrum însemna «deschizătură», «cioc», «plisc», «bot». Mai târziu, în latina populară, a început să însemne şi «gură» în general (inclusiv gură omenească). În româna veche, sub forma rost, a fost moştenit cu acest din urmă sens (n-avea rost ca să grăiască; a lăsat cu rost de moarte etc.), păstrat astăzi doar în câteva expresii de largă răspândire (a învăţa pe de rost, a lua la rost) şi stând la baza verbului a rosti («a spune din gură, cu voce tare; a formula un gând»). Pe această linie semantică au mai apărut derivatele rostire, rostitor etc. Poate şi sub influenţa grecescului logos, care înseamnă deopotrivă «cuvânt», «raţiune», «ştiinţă», dar şi «vorbire», «gură», «exprimare», rost a evoluat şi el spre înţelesul de «raţiune», «sens», «tâlc», «noimă», «scop», cu care se foloseşte astăzi în mod curent (a avea sau a nu avea rost, a da de – sau a găsi – rostul unui lucru, a pune rost – adică ordine – în lucruri, a-şi face un rost pe lume sau în viaţă etc.). Pe această linie semantică a apărut verbul a rostui («a da sens», «a pune în ordine”), cu derivatele rostuire, rostuitor etc. Evoluţia cuvântului a fost, aşadar, în direcţia spiritualizării înţelesului său. C. Noica era de părere că traducerea cea mai bună a începutului Evangheliei după Ioan («La început a fost Cuvântul…») ar fi, în româneşte, «La început a fost Rostirea…», pentru că rostul sau rostirea stau cel mai aproape de bogăţia de sensuri a cuvântului grecesc din original: logos.
Creat prin Rostirea (Cuvântul, Verbul) divină, omul este el însuşi, spre deosebire de toate celelalte fiinţe din lumea văzută, făptură rostitoare (înzestrată cu grai, cu vorbire, deci şi cu gândire), dar şi rostuitoare (care poate înţelege ordinea şi poate face ordine ea însăşi, care are sens superior şi poate să dea sens lucrurilor). Omul are un rost dat de Dumnezeu, dar uneori caută să-şi facă singur alt rost, după mintea lui. În orice caz, starea cea mai rea a omului este aceea de a-şi pierde rostul (orice rost), de a nu mai avea rost, de a fi fără rost pe lume. Iar cel mai mare serviciu care poate fi făcut omului (individual sau comunitar) este de a-i ajuta să-şi (re)găsească rostul. Revista Rost îşi propune tocmai acest obiectiv la nivelul lumii româneşti, care în comunism şi-a pierdut rostul (rosturile) şi care trebuie să se regăsească pe sine, în primul rând prin recursul la tradiţie.”
Aşadar, românul îşi poate regăsi menirea şi se poate restaura ca persoană reînvăţînd credinţa şi totodată exorcizând răul politic. Iar Rost era o călăuză pe acest drum.
De aceea, Rost a fost un caz special în peisajul publicaţiilor creştine de la noi. Fără a fi o publicaţie strict religioasă, aplica realităţii o grilă de lectură creştin-ortodoxă şi avea un discurs cultural şi politic fundamentat religios.
În septembrie 2011, Rost şi-a îmbunătăţit semnificativ formulă editorială şi condiţiile grafice şi tipografice, apărînd în 80 de pagini color, broşate, cu copertă cartonată şi plastifiată mată. Drept care era de aşteptat un reviriment al revistei. Din păcare, după trei ani de criză economică şi alţi cîţiva de criză a presei tipărite, Rost a fost nevoită să-şi înceteze apariţia în septembrie 2012, din pricini financiare.
În aproape zece ani şi 112 numere, Rost a lăsat în urma sa o solidă cronică a vieţii româneşti de la începutul celui de-al treilea mileniu, din perspectivă naţionalistă şi creştină, şi deopotrivă un consistent îndreptar de viaţă naţională şi ortodoxă.
De pe acest site veţi putea descărca în curînd toate numerele revistei în format PDF.
Gruparea Rost merge mai departe cu această platformă online.
***
Ion și Doina Aldea-Teodorovici, comemorați la Coșereni, la 32 de ani de la trecerea la Domnul