Învăţaţi…, Învăţaţi…, Învăţaţi!

Foto: dw.com

Învăţaţi…, învăţaţi…, învăţaţi…! Formula aceasta „magică” era atribuită lui… Lenin, dar ea a fost folosită de nenumăraţi părinţi şi dascăli din toate timpurile şi din toate locurile. Au îndemnat copiii şi tinerii să-şi însuşească din tezaurul de cunoştinţe ale umanităţii, pregătindu-i astfel pentru viaţă. O folosim şi noi cei de azi ca părinţi, ca învăţători, profesori şi preoţi. O folosim acasă şi la şcoală, o folosim unde considerăm necesar. Ceea ce este îngrijorător e faptul că „formula” nu mai are putere nu mai are efect.

Când o rosteşti, mulţi dintre copii te privesc ironic, neîncrezător. O consideră anacronică. Nu mai este la modă! Orice îndemn trebuie să aibă o justificare practică, nu numai teoretică, iar elevii de azi nu mai găsesc această justificare convingătoare. Uneori nici dascălii şi nici părinţii nu mai găsesc această justificare. A învăţa numai de dragul de a învăţa nu e suficient. A-l convinge pe copil să-şi piardă zilele şi nopţile „la lumina lumânării” citind, calculând, memorând e tot mai greu. El descoperă în jurul său o altă realitate. O realitate dură, tragică, dar adevărată.

Atâtea nulităţi „ se descurcă” de minune, învârt milioane, îşi construiesc vile şi companii comerciale, se plimbă în limuzine occidentale, trăiesc pe picior mare. Fiecare dintre noi cunoaştem multe cazuri de acest fel.

Tot aşa de bine cunosc cum foşti şefi de promoţie, foşti copii buni, cuminţi şi silitori, copii de nota 10 pierd timpul pe la oficiile de şomaj şi îşi duc cu greu existenţa de la o zi la alta. Hoţii, borfaşii, bişniţarii, corupţii şi cei fără scrupule prosperă, în timp ce oamenii cinstiţi, harnici, cu frică de Dumnezeu se luptă din greu cu viaţa şi nevoile. Mai mult, jocuri precum „Caritas” surpă orice raţiune a îndemnului la învăţătură. Din moment ce banii se pot câştiga fără muncă, fără învăţătură, fără talent, de ce mai e nevoie de învăţătură?

Copiii întreabă şi ne întreabă. Răspundem fiecare cum putem, în spiritul propriilor noastre convingeri şi educaţii. Dar, suntem convingători? Societatea ne ajută să fim convingători în faţa generaţiilor tinere? Greu de spus! Este o realitate tristă, îngrijorătoare nu numai pentru oamenii de bine, ci şi pentru autorităţi. Răsturnarea scărilor valorice constituie un handicap grav al vremii noastre, care se va resimţi multă vreme.

Cine are urechi de auzit să audă![1]


[1] Învățați…, învățați…., învățați…! în ,,Datina“, Tr. Severin, an. V(1993), nr. 958(10 nov.), p.3; în vol. Mânăstirea profanată, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 1994, p. 11; în vol. Al. Stănciulescu-Bârda, Istoria clipei, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 1999, pp. 46-47; în vol. Scrisoare pastorală, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2006, vol. II, pp. 54 – 56;


Fragment din cartea ,,Europa, Europa!!!…“, Pr. AL. STĂNCIULESCU-BÂRDA, Editura Cuget Românesc, Bârda, 2019


Pentru o presă independentă, fără cenzură, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo

Lasă un răspuns