Pilda vameșului și a fariseului
Un vameș și-un fariseu
Sus la Templu au urcat,
Fiecare-n felul său
Vrând să scape de păcat.
–
Vameșul, departe stând,
Ochii nu și-i ridica
Și din inimă oftând,
Mila Domnului cerea.
–
Fariseul, drept stătea,
Pe cei din jur judecând,
Că-i un sfânt, el se credea,
Spre Domnul ruga-nălțând.
–
Dar ne-nvață Dumnezeu,
Că acasă, mântuit,
S-a-ntors cel ce ofta greu,
Pentru că era smerit.
prelucrat de prof. Marian Iliuși
MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator – Nihil Sine Deo – Întru Adevăr