Hapul lingvistic (29)

Nu știu dacă are sau n-are urmași soprana Janine Michaux (1914-1976), evocată într-o emisiune a postului de radio „România muzical“ în rubrica „Opera și vedetele ei“ de Irina Cristina Vasilescu, miercuri 18 brumărel 2023. Dacă, să admitem, vreunul dintre aceștia ar fi ascultat-o pe numita prezentatoare afirmînd, cam pe la ora 11,15, că franțuzoaica a fost „o cîntăreață extrem de versatilă“ ar fi fost îndreptățit să-i intenteze proces de calomniere!

Așa cum am mai precizat într-un articol precedent (v. Hapul lingvistic 4), adjectivul englez „versatile“ (=1. multilateral; 2. nestatornic) nu poate fi echivalat nicidecum în românește cu „versatil, -ă“, așa cum o fac vorbitorii inculți! Despre confuzia paronimică în cauză poate să se lămurească orice elev de clasa a V-a consultînd „Dicționarul explicativ al limbii române“ unde poate afla sub „versatilitate f. însușirea de a fi versatil“, aceasta însemnînd că este vorba despre o persoană pe care nu te poți baza niciodată, întrucît are idei schimbătoare, e ușuratică și adeseori capricioasă! Altceva  înseamnă „versat, -ă“ = priceput, -ă, competent, -ă, experimentat, -ă, virtuos, -oasă etc.)!  La asta s-o fi gîndit biata realizatoare-prezentatoare vorbind despre comemorata soprană Janine Michaux! Însă, vorba veche: unde dai și unde crapă!

Cu riscul să fac de tot amar acest hap lingvistic, mă voi referi în continuare la o altă „perlă“ a traducătorului Gheorghiță Ciocioi, produsă în același volum datorat Editurii Sophia Memorii: martorul orei 25 (2017), după originalul Constantin Virgil Gheorghiu, Mémoires. Le témoin de la vingt-cinquième heure, Paris, Librairie Plon, 1986, la care m-am oprit în Hapul lingvistic (28). Este tot o confuzie paronimică, de această dată cauzată de necunoașterea unui termen medical: plantar, -ă = adj. (Med.) Al tălpii piciorului, referitor la talpa piciorului. – Din fr. Plantaire. Probabil că nu numai traducătorul cărții n-are habar de existența acestui cuvînt, dar nici redactora Diana-Cristina Vlad, din moment ce în trei locuri apare în chip hazliu paronimul planetar, -ă pentru plantar, -ă!

1) „S-au uitat (…) la degetele de la picioare și la talpă. (…) Un om normal trebuie să aibă talpa piciorului boltită. (…) Nu știam mai înainte, dar mi s-a părut că e foarte frumos ca omul care este cununa creației să aibă trupul plasat pe două bolți. Bolți planetare“ (p. 212);

2) „Au inspectat chiar și bolta planetară și fiecare dintre oasele mele“ (p. 213);

3) „La seminar nu li se examinează candidaților fundul de ochi și nu le sînt verificate tălpile, ca să se constate că au o frumoasă boltă planetară“ (idem).

Între termenii plantară și planetară e, să recunoaștem, o diferență… planetară!

19 brumărel 2023

N.B.: Fiind filolog, nu folosesc nejustificata complicare a scrisului în românește cu „â“ median, exceptînd cuvîntul „român“ și derivatele sale, precum și numele proprii scrise cu această literă – de exemplu Brânzaș. Paradigma verbului „a fi“ nu atestă în vorbirea curentă pe „sunt / suntem“ etc.; în plus, „sunt“ nici măcar nu se justifică etimologic! Drept urmare, eu rostesc / scriu sînt / sîntem etc.

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Contează pe ȘTIRI ce contează!