Discurs imaginar între un primar și un director de școală

-Bună, Florine!

-Să trăiți, domn primar!

-Cred că știi de ce te-am sunat.

-Bănuiesc.

-În legătură cu un copil problemă din școala ta.

-Eric?

-Da, Eric. O prietenă de-a mele are copilul în clasa aceea. Îmi tot spune că Eric e un factor perturbator pentru ceilalți. Nu mă interesează că are CES, vreau să dispară! Ai înțeles?

-Am înțeles. Mama sa, care e profesoară la noi, crede că nu e chiar așa. Oare nu exagerează unii părinți ai copiilor tipici? Nu cred că și-ar dori să mute copilul. Din ce știu eu, el doar reacționează la felul în care ceilalți îl necăjesc sau își bat joc de el.

-Vrea, nu vrea, să-l mute! Nu doresc să îmi pun în cap unii părinți de acolo. Sunt oameni influenți… La anul, nu uita că avem alegeri!

-Și cu incluziunea celor cu dizabilități cum rămîne? Copilul merită să fie în școala de masă.

-Incluziune? Lasă poveștile, Florine!

-Văd că nu există altă cale.

-Nu este, fă ce vrei, dar să rezolvi problema!

-Bine, Marinică. O zi bună!

-La revedere! Ne vedem la pescuit poimîine.
Peste o săptămînă, Eric era mutat la o altă clasă din școala aceea. (inspirat de realitate)

MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează