Calea spre tine

Poem

Ating cu sfială zăpada
și urma cuvintelor tale,
din desfrunzitul cer
cad gânduri pe alba cărare.

Le strâng din cuprinsul etern,
apoi le pătrund cu sfială,
sunt lumina din cugetul tău
așternut peste neaua astrală.
07.01.2024
Eugenia

***

Calea spre tine

Drum bun spre casa noului an!,
spun șoaptele printre sclipiri de nea,
cu vitralii luminoase și soare în priviri!
Ascultă…
fulgii aduc miresmele liniștilor din rai,
din brațele mamei
și a apusurilor în care fapta ta
așterne petale de crini albi
în care somnul pruncului
îți mângâie sufletul,
această floare de zăpadă
ce duce altarului zorilor
infinitul de iubire și pace,
să poți spera, să te poți ruga,
să dezbraci etichetele, conveniențele…
până ajungi la tine, plăpândă făptură
ce te dispersezi confundabil
în spectre de lumină.
08.07.2024

Eugenia

• Contactați-ne oricând. Pentru o presă independentă, fără cenzură, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!
• Apărăm Credința și Patria. Susținem Monarhia, Familia, Cultura, Tradiția și Viața de la concepție la moartea naturală.

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Presă cu frică de Dumnezeu