Cele mai frumoase poveşti pentru copii – Poveşti cu Zâne – de Contesa de Segur

Sursă foto: Pixabay

Şi micuții cititori merită atenţie, aşa că ne orientăm asupra celor mai frumoase poveşti pentru copii şi începem cu Poveşti cu Zâne de Contesa de Segur.

Contesa de Segur s-a născut în Rusia, numele ei complet fiind Sofya Feodorovna Rostopchina. Creşte într-o familie în care autoritatea mamei îşi spune cuvântul, unde ambiţiile sunt mai presus de sentimente, iar poziţia socială primează.

Din cauza familiei, Sofya are parte de o căsătorie de convenienţă cu contele de Segur cu care va avea şi opt copii. Scrierile sale au devenit celebre şi au fost traduse în peste 10 limbi străine. Amintim şi noi despre Necazurile Sofiei – autobiografia autoarei şi Poveşti cu Zâne – o colecţie fascinantă de poveşti pentru copii din care nu lipsesc, bineînţeles, zânele.

Poveştile cu zâne ale contesei au fost atât de îndrăgite încât au fost ilustrate şi tipărite în multiple ediţii. Mai mult, ele au fost puse în scenă sau transformate în desene animate.

Aşa cum spuneam, copilăria autoarei nu a fost una roz, iar în poveştile ei reliefează adesea elemente din propria viaţă şi familie. Mama vitregă malefică, frumuseţea sufletească şi inocenţa unui copil, iubirea faţă de părinţi, supunerea şi multe alte motive se regăsesc adesea pe parcursul povestirilor.

Ne oprim şi noi asupra a două poveşti cu zâne, pe care le recomandăm cu drag spre lectură, atât şcolarilor cu vârste cuprinse între șapte şi zece ani, cât şi preşcolarilor care încă beneficiază de lectura educatoarei sau a părinților.

Povestea Bălăioarei, a Bunei Căprioare şi a lui Pisoi-Frumos

Atunci când Dulcineea, regina preaiubită a Regelui-cel-Bun, îşi dă ultima suflare, o lasă în urma sa pe Bălăioara, o fetiţă cuminte, frumoasă şi fermecătoare. Atât regele cât şi supuşii săi o adoră pe mica prinţesă, iar aceasta pare să le aline suferinţa cu blândeţea şi inocenţa ei. Asta până în ziua în care Regele-cel-Bun se căsătoreşte cu Regina-cea-Vicleană, iar ura acesteia din urmă se îndreaptă asupra Bălăioarei. Punând la cale un plan odios, regina o trimite pe prinţesă în Pădurea de Liliac – loc de unde nimeni nu se mai întorcea aflându-se sub puterea unui vrăjitor malefic.

Cu ajutorul lui Pisoi-Frumos şi al Bunei Căprioare prinţesa va supravieţui totuşi, dar departe de palatul unde se născuse şi de tatăl ei, Regele-cel-Bun.

„- Căprioară, spune-mi, te rog, ce s-a întâmplat cu mine? M-am culcat aseară copil şi m-am trezit mare.”

Somnul Bălăioarei va dura şapte ani, timp în care, Căprioara-cea-Bună şi Pisoi-Frumos se vor ocupa de educaţia ei şi îi vor oferi condiţii demne de o regină. Cuprinsă însă de dorul faţă de părintele ei, Bălăioara va nesocoti avertismentele Căprioarei şi se va lăsa înşelată de Vrăjitorul Pădurii de Liliac, cauzând astfel distrugerea bunilor săi prieteni.

„Căinţa poate să răscumpere multe greşeli.”

Cu ajutorul Broaştei-Ţestoase, prinţesa va ajunge la Zâna Binevoitoare care o va ajuta să afle adevărul despre soarta prietenilor săi, dar asta după o probă istovitoare care va dura şase luni şi după o pedeapsă cruntă care va simboliza plata neascultării ei.

Vorbim despre o poveste cu zâne pe care le-o putem lectura celor mici, aşadar, finalul este unul fericit, în care bunătatea este răsplătită, iar binele triumfă.

Bălăioara se va căsători cu Prinţul Desăvârşit care este chiar Pisoi-Frumos, va ajunge să îşi revadă tatăl după toate peripeţiile prin care a trecut şi toată lumea va fi fericită.

Personajele din acest basm oferă modele sociale de aşa da şi aşa nu, iar acţiunea ne arată clar cum personajele pozitive, care dau dovadă de valori morale au parte de iubire, de apreciere şi de o viaţă frumoasă. Ca în majoritatea cărţilor cu poveşti pentru copii, binele învinge răul, iar faptele (bune sau rele) sunt recompensate pe măsură.

O altă poveste pentru copii cu mari valenţe educative este Bunul şi micuţul Henric.

Zânele îi adoră şi-i ocrotesc pe copiii care îşi iubesc părinţii – acesta este mesajul principal al poveştii lui Henric, la care se adaugă o serie de calităţi pe care autoarea le promovează prin intermediul personajului conturat. Răbdarea, curajul, spiritul civic, prietenia, munca cinstită, onestitatea, dăruirea – toate sunt atribute ale micului Henric, care creşte în ochii cititorilor sau ascultătorilor poveştii.

Când mama i se îmbolnăveşte grav, micuţul Henric este disperat deoarece nu are bani nici măcar de mâncare, darămite de un doctor sau de leacuri. Deznădăjduit, băieţelul îi cere ajutorul Zânei Binefăcătoare care, spre uimirea lui, i se înfăţişează strălucitoare oferindu-i leacul ce urma să-i însănătoşească mama. Remediul miraculos era Planta Vieţii, iar aceasta nu putea fi obţinută decât de pe vârful unui munte pe care nimeni nu se încumetase vreodată să-l urce.

Henric este avertizat de la bun început de către zână cu privire la greutăţi, la pericole, la riscuri, dar şi la calităţile de care va trebui să dea dovadă dacă îşi doreşte obţinerea plantei fermecate. Înarmându-se cu răbdare şi curaj, băiatul va porni la drum – drum plin de probe iniţiatice pe care Henric le va trece cu destoinicie, dar şi cu ajutorul unor prieteni pe care şi-i va face pe drum (Corbul, Cocoşul şi Broscuţa). De asemenea, pentru munca lui, el va primi şi nişte daruri preţioase de la duhurile muntelui.

Va obţine Planta Vieţii şi se va întoarce în grabă la mama lui alături de care va trăi fericit, iar darurile magice le vor asigura o viaţă lipsită de griji sau boli.

Aceasta este o altă poveste pentru copii care le va transmite celor mici anumite modele de viaţă, plasând un personaj-copil în diverse situaţii – aparent fără ieşire – cărora le va face faţă folosindu-se de aptitudinile sale. Copilul învaţă din poveste şi îşi fixează totodată unele concepte care altfel ar fi dificil de perceput.

Prin intermediul cărţilor de poveşti pentru copii, cei mici se vor dezvolta din punct de vedere psihologic şi vor deveni indivizii de mâine cu încredere în forţele proprii şi cu principii morale. Poveşti cu Zâne de Contesa de Segur este una dintre cărţile copilăriei unde povestirile pornesc de la segmente de realitate şi se derulează cu inserţii de magie sugerându-i copilului că greutăţile pot fi învinse şi că răul este pedepsit. Zânele rezonează foarte bine cu modul de gândire şi cu visurile celor mici, iar personajele înzestrate cu multiple calităţi îi ajută pe copii să se adapteze mult mai bine din punct de vedere social.

MAGAZIN CRITIC – Nihil Sine Deo – Știri ALESE cu GRIJĂ de suflet

Lasă un răspuns