Dr. N. C. Paulescu: Fenomene de relație inconștiente. Acte automate sau reflexe (7)

    Impresii şi reacţii inconştiente. Energia exterioară influenţează celula senzorială şi produce în ea modificări chimice, care constituie impresia şi din care ia naştere influxul nervos (o formă a energiei, proprie fiinţelor vieţuitoare). Influxul nervos străbate mai mulţi neuroni şi ajunge la o celulă contractilă (fibră musculară) care realizează reacţia. Atât impresia cât şi reacţia se produc fard ştirea fiinţei vieţuitoare. Actele reflexe sunt în legătură cu nutriţia fiinţei, cu raporturile sale cu mediul ambiant sau cu reproducerea sa. lată câteva exemple:

   După ce au ajuns în stomac, alimentele impresionează acest organ, care reacţionează prin mişcări tot atât de inconştiente ca şi impresia care le-a provocat, mişcări care se efectuează în scopul – ignorat de fiinţă – de a înlesni acţiunea diastazelor sucului gastric asupra acestor alimente. Când radiaţiile emise de un obiect luminos cad asupra unui ochi şi-i impresionează retina, imediat muşchiul ciliar reacţionează, contractându-se sau relaxându-se, şi, consecutiv, cristalinul îşi măreşte sau îşi micşorează curburile, aşa încât imaginea obiectului luminos să se producă exact pe retină. Dacă obiectul se mişcă, apropiindu-se sau în-depărtandu-se de ochi, contracţia muşchiului ciliar şi modificările curburilor cristalinului se fac astfel încât imaginea să cadă mereu pe retină, căci, în caz contrar, vederea nu ar fi clară.

    Aceste acte – admirabil adaptate scopului – se îndeplinesc cu o precizie uimitoare, fară ca fiinţa să le bănuiască existenţa şi finalitatea. Aş putea să multiplic exemplele şi să aduc încă numeroase şi admirabile specimene de reflexe în raport cu funcţiile de reproducere. Dar trebuie să mă opresc, căci altfel ar însemna să trec în revistă toată fiziologia.

   Aceste câteva exemple sunt suficiente pentru a pune în evidenţă existenţa unor fenomene de relaţie, care se realizează fără ştirea fiinţei vieţuitoare. Ele mai demonstrează că asemenea fenomene, deşi inconştiente, se îndeplinesc întotdeauna în vederea unui scop util, însă scopul respectiv – lucru greu de înţeles – nu a fost conceput de fiinţa care le execută, aceasta ignorându-l în mod absolut*. Fenomenele de relaţie inconştiente joacă – la toate fiinţele superioare şi chiar la om – un rol capital în îndeplinirea actelor vitale, mai ales a celor ce se petrec în interiorul corpului.

________________________________________________________

Dr. N. C. Paulescu, Noțiunile “Suflet și “Dumnezeu” în Fiziologie, Editura “Credința Strămășească”, București 2007, p. 101-102